„A luat sfârşit era celor 100 de ani de singurătate maghiară. Suntem din nou puternici, avem determinare, suntem curajoşi, avem putere, avem bani, avem resurse”. Acesta este moto-ul cu care premierul maghiar Viktor Orban a intrat în anul centenarului Tratatului de la Trianon, care se va împlini astăzi, pe 4 iunie. Orban investește agresiv în comunitatea maghiară din Transilvania, de la presă la fotbal și de la educație la afacerile etnicilor maghiari. Pierzătoare la Trianon, Ungaria își reface, pas cu pas, influența în spațiul pe care îl deținea înainte de 1918, cu complicitatea dezonorantă a regimurilor românești din 1989 încoace.
Harta și miliardul de euro
Dacă, în România, centenarul evenimentului de la Trianon e marcat doar formal, ba chiar cu jenă vădită, pentru Ungaria, Trianonul este o obsesie de fiecare an, de fiecare lună, de fiecare zi. Consfințirea, în 2010, la Budapesta, a „Zilei Unității Naționale”, avea să fie doar începutul unei lungi serii de provocări față de vecinii Ungariei, stăpânii legitimi ai fostelor ei teritorii. Ultima a fost postarea pe Internet de către însuși premierul Viktor Orban, a unei fotografii cu globul pământesc, pe care apărea îngroșată harta Ungariei de dinainte de Trianon, eveniment care a încins relațiile deja tensionate cu vecinii.
„Maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare”, repetă obsesiv ministrul de Externe de la Budapesta, Szijjártó Péter, în vreme ce guvernul condus de Viktor Orban transformă această afirmație în realitate, intensificându-și influența în zonele cu populație maghiară din regiune. Și nu e vorba doar de propagandă, în care Ungaria a băgat sume impresionante, pe măsură ce se apropia centenarul Trianonului, ci de acțiuni concrete, țintite, programatice, prin care Budapesta se substituie autorităților din țările vecine în care există minoritate maghiară. Numai anul trecut, investițiile Ungariei în Transilvania au depășit 1 miliard de euro, asta fără a pune la socoteală sumele alocate educației, culturii sau sănătății!
Strategia: „Nu ne dați, ne facem noi!”
„Am cerut universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia. Am cerut televiziune în limba maghiară, nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entități de media. Am cerut ca la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină, în limba maghiară. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântu Gheorghe, așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități. S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest proiect”, declară la postul de radio „Europa Liberă” Asztalos Csaba, șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Un înalt funcționar plătit de statul român ne explica, fără pic de reținere, cum Ungaria preia, în mod indirect, din atribuțiile statului român în Transilvania. După ani buni de vinovată tăcere a părții române, abia recent, președintele Klaus Iohannis a ieșit cu o replică tăioasă la adresa amestecului lui Viktor Orban în Transilvania. Dar numai vorba nu ajunge pentru a contracara acțiunile de forță, de ani de zile, cu investiții masive ale Ungariei în Transilvania.
Provocări fără „mască”
Orice prilej este potrivit pentru Budapesta ca să-și dovedească rolul de putere regională și pentru a acționa fără consensul guvernelor statelor cu minorități maghiare. Astfel, în contextul epidemiei de coronavirus, ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szíjjártó, se lăuda cu generozitatea Budapestei, care împărțea frățește cele 80 de milioane de măști de protecție primite în cadrul unui acord cu China: „Fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar”, a spus Szíjjártó, cu referire la cele 2 milioane de maghiari din afara Ungariei. Problema trimiterii de măști în Ardeal, chestionată de o deputată a opoziției de la Budapesta, a dus la un dur schimb de replici cu România, al cărei ambasador în Ungaria, Marius Lazurcă, a luat partea deputatei maghiare, într-un mesaj informal.
Bani pentru fermierii maghiari, peste capul României
Guvernul Ungariei a anunțat, la începutul lunii mai, că va continua programele de susținere a dezvoltării economice a comunităților maghiare din afara granițelor, alocând pentru asta 18,5 miliarde de forinți. Szijjártó Péter, ministrul de Externe ungar, a declarat: „Fiecare membru al națiunii maghiare poate să conteze pe guvern, fie că trăiește în țara mamă sau peste hotare”. Ministerul de Externe de la București susține că „a atras atenția” Ungariei asupra faptului că „acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, și că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române, și fără discriminare în funcție de criteriul etnic”. Dar maghiarii au ignorat partea română, iar Fundația Pro Economica, în calitate de manager al programului de dezvoltare economică în Transilvania, program finanțat de guvernul de la Budapesta, a anunțat, în plină pandemie, că 5.000 de proiecte agricole din județele Mureș, Covasna și Harghita au primit o finanțare totală de peste 75 de milioane de euro!
Presa maghiară din Ardeal, preluată de Orban
În ultimii ani, Guvernul Ungariei a devenit unul dintre cei mai mari jucători pe piața media din Transilvania, prin intermediul unei fundații care a cumpărat sau finanțează un număr însemnat de publicații locale. Asociația pentru Spațiul Media Transilvan – ASMT (Erdélyi Médiatér Egyesület) a primit 6 milioane de euro în martie 2019, după ce mai primise 4,5 milioane de euro în 2017. Cu acești bani, Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan a cumpărat acțiuni în firme editoare de presă scrisă, în radiouri sau televiziuni locale. „În acest moment, întreaga presă de limbă maghiară din Transilvania este dependentă de banii trimiși de Viktor Orbán, în condițiile în care criteriile de alocare a fondurilor sunt la cheremul partidului aflat la guvernare în Ungaria, FIDESZ”, afirmă observatori independenți ai fenomenului din țara vecină, citați de publicația online pressone.ro. (Încă un „detaliu”: proiectul pentru care Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan a primit banii de la Budapesta se numește, provocator, Transilvania 3.0, aluzie la o nouă preluare a Ardealului.)
Ambiții fotbalistice de milioane, în Secuime
Echipa de fotbal „Sepsi Sfântu Gheorghe” va avea un nou stadion în această toamnă, care va putea găzdui 8.000 de spectatori. Proiectul se află într-o etapă avansată, tribunele arenei fiind deja ridicate. Costul de 15 milioane de euro al proiectului din Ținutul Secuiesc va fi achitat – asta nu mai miră pe nimeni – de Guvernul Ungariei. De aproape 10 ani, din 2012, Viktor Orban investește masiv într-un domeniu foarte drag lui, fotbalul. Și pentru a îmbina utilul cu plăcutul, în stilul pragmatic care l-a consacrat pe scena politică a lumii, investește și în ridicarea fotbalului din regiuni cu populație maghiară din jurul Ungariei. A băgat deja peste 50 de milioane de euro în proiecte din Slovacia (districtele Komarno şi Dunajska Streda), România (Ținutul Secuiesc) și Serbia (Vojvodina). Fondurile trec prin Federația de Fotbal din Ungaria și prin Fondul „Bethlen Gabor”. Orban a mai investit 11 milioane de euro și în fotbalul din Miercurea Ciuc, în clubul local și în academia de fotbal din oraș.
