• De sute de ani, Egiptul atrage ca un magnet atenţia oamenilor de știință şi interesul publicului. În profunzimile toride ale dunelor de nisip au fost găsite adevărate comori, care sugerează că Egiptul pare a fi un tărâm fermecat, ale cărui secrete, îngropate de milenii şi păzite de vrăji și blesteme, nu s-au epuizat nici până în ziua de azi. Cercetările continuă, scoţând mereu la iveală noi nestemate istorice •
Pâine de acum 4.500 de ani
Seamus Blackley este un nume extrem de cunoscut în cultura urbană: el este „părintele Xbox-ului”, co-creatorul şi directorul tehnic al platformei Xbox a Microsoft. Ceea ce puţină lume ştie însă este că Blackley e, în timpul liber, pasionat de… pâine, în special de pâine antică. Cu averea pe care a acumulat-o, designerul american de jocuri video îşi permite să cumpere şi să colecţioneze drojdii străvechi, descoperite în situri arheologice de pe tot cuprinsul lumii, drojdii pe care încearcă să le şi transforme în pâine. „Noi, cei de azi, avem tendinţa să credem că oamenii care au trăit în Antichitate erau proşti sau măcar nu foarte deştepţi, dar asta e o eroare teribilă. Oamenii Antichităţii erau sclipitori!”, a declarat Blackley, ca o justificare a pasiunii lui inedite. Cel mai recent experiment al lui a fost realizat în colaborare cu mai mulţi curatori de la Muzeul de Arte Frumoase din Boston şi de la Muzeul Peabody, afiliat Universităţii Harvard. Folosind artefacte descoperite într-un sit egiptean antic şi apelând la tehnici moderne, echipa a recoltat o cantitate semnificativă de drojdie străveche, pe care, ulterior, membrii ei au reuşit chiar s-o „trezească la viaţă” şi s-o preschimbe în maiaua din care s-a dospit şi s-a copt o pâine aşa cum nu s-a mai văzut şi gustat de acum 4.500 de ani! Ca răspuns la comentariile scepticilor de pe Twitter, biologul Richard Bowman a răspuns: „Pot să vă spun că textura pâinii este uşoară şi aerată, ceva fantastic pentru o pâine dospită cu maia din drojdie 100% antică! De asemenea, aroma şi gustul sunt incredibile! Sunt deosebit de emoţionat de ceea ce am reuşit”.
Parfumul Cleopatrei
Când mai-marele Romei, Marc Antoniu, și-a îndreptat flota către Egipt, regina Cleopatra l-a întâmpinat la bordul unei corăbii, ale cărei pânze răspândeau un parfum minunat. Există şi alte poveşti care spun că regina Egiptului, o femeie de o inteligență sclipitoare, era și o seducătoare iscusită, a cărei „armă” preferată era parfumul. S-au descoperit chiar şi documente care arată că acest parfum era produs într-un atelier specializat din apropierea Mării Moarte, şi că el evoca mireasma lotusului albastru, floarea sacră a faraonilor.
Toate aceste poveşti au înflăcărat imaginaţia unui om serios, arheologul Robert Littman, de la Universitatea Hawaii, care împreună cu o echipă de cercetători, a pornit în căutarea legendarului parfum al Cleopatrei. În 2012, Littman a identificat la nord de Cairo, atelierul unui parfumier datând din jurul anului 30 î.e.n., iar în interiorul ruinelor a găsit recipiente în care rămăseseră conservate ingredientele celor mai bine cunoscute parfumuri din epocă, ale căror denumiri erau Mendesian şi Metopian. Ulterior, Littman a trimis reziduurile din fiolele antice unor experţi în parfumuri egiptene, Sean Coughlin şi Dora Goldsmith, care, după analize minuţioase, au reuşit să determine ingredientele miresmelor, în care sunt incluse esenţe de smirnă, de cardamom, ulei de măsline şi scorţişoară. Goldsmith şi Coughlin au mers chiar mai departe şi, apelând la tehnici de producţie descrise în texte greceşti din aceeaşi perioadă, au manufacturat un parfum pe care nimeni nu l-a mai mirosit de 2000 de ani încoace şi care este foarte probabil să fi fost folosit de însăşi Cleopatra! Parfumul este condimentat, foarte penetrant, iar compoziţia lui este vâscoasă. Aşadar, legenda că pânzele corăbiei pe care a sosit regina Egiptului, la întâlnirea cu Marc Antoniu, ar fi fost impregnate cu parfumul ei personal nu mai pare să fie doar o poveste, ci chiar realitatea pură.
Mormântul Cleopatrei și al lui Marc Antoniu
Dar veştile despre Cleopatra nu s-au încheiat! În cursul unei conferinţe recente, susţinute la Universitatea din Palermo, doctorul Zahi Hawass, renumitul egiptolog şi fostul conducător al Ministerului Antichităţilor din Egipt, a anunţat că ştie exact unde trebuie să sape, ca să dezvăluie mormântul legendarilor amanți, Cleopatra şi Marc Antoniu. Hawass a declarat că „situl se află în regiunea Taposiris Magna, la 30 de kilometri distanţă de Alexandria. (…) Sunt convins că Marc Antoniu şi Cleopatra sunt înmormântaţi împreună”. Din păcate, povestea acestui mormânt nu e nici pe departe atât de simplă pe cât ar vrea să ne convingă egiptologul devenit şi vedetă de televiziune. În realitate, localizarea lui e la fel de incertă ca scenariul exact al morţii Cleopatrei, care se ştie că a survenit în anul 30 î.e.n., pe când regina avea 39 de ani. În general, istoricii acceptă varianta romantică în care Cleopatra își ia viaţa, strângând la piept trupul neînsufleţit al iubitului ei, dar refuză varianta cu moartea reginei, printr-o mușcătură de șarpe. Singurul lucru confirmat cu ajutorul unor documente din epocă, este că Octavian Augustus, liderul roman care a învins opoziţia politică şi armată a celor doi iubiţi, le-a dat voie, totuşi, servitorilor egipteni, să-i înmormânteze pe Cleopatra şi pe Marc Antoniu împreună. Dar unde? Arheologul dominican Kathleen Martinez a susținut, încă din 2002, că legendara pereche ar fi fost înmormântată în Taposiris Magna, poate chiar în acelaşi complex în care se află şi vestitul Mormânt al lui Osiris. Lui Octavian Augustus i-ar fi convenit ca Marc Antoniu și Cleopatra să fie înmormântați în afară de Alexandria, astfel încât mormântul să nu le fie transformat în loc de cult, de egiptenii care vedeau în ei nişte martiri.
Recent, în cadrul unei conferinţe de la Universitatea din Palermo, arheologul egiptean Hawass a dat de înţeles că săpăturile de la Taposiris Magna vor debuta curând și vor avea un final fericit. Majoritatea legendelor populare despre Antoniu și Cleopatra vorbesc despre un mormânt în afara orașului, unde s-ar petrece, și astăzi, minuni. În cazul unei izbânzi arheologice, s-ar mai rezolva o enigmă veche de peste 2000 de ani: cum arăta Cleopatra? Teoria oficială, veche de decenii, este aceea că, deşi se născuse în Egipt, Cleopatra era grecoaică, descendentă a dinastiei ptolemeice. Lucrurile se complică puțin, după ce în 2009, în Turcia, au fost descoperite rămăşiţele unei femei despre care se crede că a fost sora Cleopatrei, prinţesa Arsinoe, or cercetările ulterioare au demonstrat că trupul acesteia prezintă o pronunţată moştenire genetică… africană! În plus, pe o monedă din anul 32 î.e.n., chipul ei relevă, de asemenea, trăsături africane.
Noi comori în Heraclion
În anul 2000, celebrul arheolog subacvatic italo-francez Franck Goddio a făcut o descoperire de o importanţă uriaşă: a localizat oraşul antic Thonis-Heraclion (Thonis este denumirea egipteană, Heraclion, cea greacă), la aproximativ 2,5 kilometri distanţă de coasta Alexandriei şi la o adâncime medie de 10 metri sub nivelul actual al apei. „Thonis-Heraclion”, a scris Goddio, „este un oraş pierdut între legendă şi realitate. Înainte de fondarea Alexandriei, în 331 î.e.n., oraşul acesta a cunoscut o perioadă de mare glorie, căci era portul obligatoriu de intrare în Egipt, pentru toate vasele care soseau din lumea greacă. E probabil că Thonis-Heraclion a fost fondat în jurul secolului al VIII-lea î.H. A fost afectat de diverse catastrofe naturale şi, finalmente, s-a scufundat în adâncul Mediteranei, în secolul al VIII-lea d.H.” Despre Heraclion se spune şi că a fost unul dintre locurile unde au poposit Paris şi Elena din Troia, când au fugit de gelosul rege Menelau, înainte de declanşarea Războiului Troian. De asemenea, se ştie cu certitudine că regina Egiptului, Cleopatra, a fost încoronată într-un templu din Heraclion.
Vreme de 19 ani, echipe mixte de arheologi europeni şi egipteni au muncit neîncetat la cercetarea sitului, însă suprafaţa studiată reprezenta, până de curând, doar aproximativ 5% din întregul estimat. În schimb, cea mai recentă expediţie de cercetare condusă de acelaşi Goddio, folosind tehnologii imagistice de ultimă generaţie, a localizat un număr impresionant de artefacte aflate atât pe fundul mării, cât şi îngropate în stratul sedimentar. Au fost găsite ruinele unui templu egiptean de foarte mari dimensiuni – inclusiv coloanele masive din piatră care îl susţineau –, un templu grecesc, minunat conservat, dar ceva mai mic decât acela egiptean, cât şi scheletul aproape complet al unei bărci ceremoniale foarte mari (de 13,10 metri lungime), în interiorul căreia s-a descoperit o cantitate uluitoare de bijuterii din aur şi de monede din acelaşi metal preţios. Dar dezlegarea misterelor Egiptului abia începe…
