Boala ascunsă – HIPERTENSIUNEA

Despre inimă, la început de an

• Circa 45% din rândul populației adulte a României are tensiunea arterială prea mare – o problemă care trece însă adeseori neobservată. Lucru grav! În lipsa unui tratament, au de suferit atât vasele sangvine, cât și rinichii și creierul. Complicațiile fatale care pot să apară sunt atacul de cord și accidentul vascular cerebral •

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), hipertensiunea arterială reprezin­tă pericolul numărul unu la nivel global în materie de sănătate. Iar România rămâne în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, studiul națio­nal SEPHAR III, realizat în 2016, estimând că circa 7,4 milioane de români sufereau de hiperten­siune arterială. Printre factorii care conduc la creșterea tensiunii arteriale la un nivel dăunător sănătății se numără stresul, consumul de alcool și kilogramele în plus. Iar efectele sunt de durată: hipertensiunea arterială îngroașă peretele cardiac. Pereții inimii se rigidizează, astfel încât la inimă nu mai ajung cantități suficente de sânge bogat în oxigen și nutrienți. Organele sunt mai puțin vascu­larizate și apar dificultăți de respirație. Pe termen lung, presiunea exercitată de hipertensiunea arte­rială ajunge să afecteze și vasele de sânge din cre­ier, inimă și rinichi, și poate conduce la produ­cerea unor accidente vasculare cerebrale, atac de cord și insuficiență renală. Tragedia este că doar circa o jumătate dintre suferinzii de hipertensiune arterială sunt conștienți că suferă de această boală. „Hiper­tensunea arterială nu doare și nu provoacă la în­ceput disconfort”, a explicat Jürgen Axel, un medic german specializat în cardiologie.

Nu e suficient doar să luăm medicamente

Specialistul recomandă să ne luăm tensiunea în mai multe rânduri. Valorile ar trebui să se mențină sub 90 până la 140 milimetri coloană de mercur. În cazul valorii inferioare, diastolice, inima este relaxată, în vreme ce în cazul valorii superioare, sistolice, inima pompează sângele în arterele pulmonare și în sistemul circulator al corpului. Pe piață există circa 500 de medicamente diferite care ajută la scăderea tensiunii arteriale. Arareori se întâmplă ca un medicament să fie suficient, pentru a scădea tensiunea arterială la valorile recomandate. În prezent, în Germania, de pildă, de o terapie eficientă se bucură doar unul din opt până la zece pacienți de hipertensiune arterială. Acesta este motivul pentru care Jurgen Axel recomandă ca pacienții să nu se mulțumească să înghită medica­mente, ci să acționeze ei înșiși pentru a ține situația sub control. „O greutate corporală normală este cea mai sigură metodă de a menține tensiunea arterială la un nivel scăzut”, afirmă specialistul.

Inima în cifre

* 7,4 milioane de români suferă de hiperten­siune arterială.

* 166 de inimi au fost transplantate în prima jumătate a anului 2019.

* Un om poate să reziste 60 de minute în stop cardio-respirator fără a rămâne cu tare – cu condiția ca în prealabil, temperatura corpului său să fi fost redusă la circa 17 grade Celsius.

* 34 de procente – cu atât este mai ridicat riscul producerii unui atac de cord sau a durerilor la nivelul pieptului, în cazul oamenilor care au relații con­flictuale.

* 5-10 minute este intervalul dintre producerea stopului respirator și cea a stopului cardiac.

Inimă slabă?

* Multe perne. Apa acumulată în plămâni din cauza congestiei sângelui se face simțită prin apariția dificul­tăților de respirație, în special când stăm întinși. Respi­rația se îmbunătă­țește dacă ne ținem partea supe­rioară a corpului înălțată, acesta fiind și mo­tivul pentru care cei care suferă de asemenea pro­bleme au nevoie de tot mai multe perne.

* Mereu în casă. Oamenii care suferă de probleme cardiace ră­mân repede fără suflu. Treptele, drumurile mai lungi și cumpărăturile devin obo­sitoare – așa că ei preferă să rămână acasă.

* Tusea. Lichidul care se adună în plămâni poate de­clan­șa și o tuse persistentă. Dificultățile de res­pirație devin acute? Acesta este un indiciu al acenturării slăbiciunii inimii. Mergeți la doctor!

* Mănuși și șosete. O inimă slăbită alimentează prioritar creierul și organele interne, în timp ce extre­mi­tățile sunt ne­glijate. Asta ne face să ne simțim mâinile și picioa­rele reci. Circu­lația sângelui poate fi îmbu­nătățită cu ajutorul plimbărilor și a masajelor.

* Pantofi neîncăpători. Apa nu se adună doar la plămâni, ci și în pi­cioare. Labele picioa­relor se umflă, astfel încât șosetele încep să ne jeneze și pantofii încep să ne strângă.

Vă cunoașteți zodia? Dar tensiunea arterială? De care dintre ele credeți că depinde cu adevărat viața dvs. în următorii zece ani?