– Zilele însorite s-au lăsat îndelung așteptate, dar în cele din urmă au sosit. Cu toate acestea, mulți oameni sunt apăsați de o senzație de toropeală. Să aflăm cum se explică astenia de primăvară și la ce strategii putem recurge pentru a ne energiza –
Sindromul sezonier
În lunile care au trecut ne-am dorit deseori să vedem iarăși pomi înfloriți, frunze de un verde crud, să auzim păsărelele ciripind și să simțim mângâierea razelor de soare. Din păcate, pandemia care bântuie lumea face ca mulți dintre noi să vedem primăvara doar din dosul ferestrei, dar chiar și așa, inima ni se umple de bucurie. Și totuși, mulți dintre noi au rămas apatici și fără vlagă, ca și cum abia s-ar fi ridicat din pat după o boală. Specialiștii în cronobiologie ne lămuresc de ce: „În timpul iernii, ritmul nostru somn-veghe se decalează și devenim mai lenți. Primăvara, organismul trebuie să se adapteze la noile condiții de lumină și temperatură. Trăim ceva asemănător cu sindromul decalajului de fus orar sau cu munca în trei schimburi”. Și, întrucât corpul nostru are nevoie de câteva săptămâni pentru resetarea metabolismului și a sistemului cardiovascular, în martie și aprilie apare clasica astenie de primăvară. Nu e vorba de o patologie clar definită, ci de o alterare a stării generale. Cu toate acestea, simptomele pot fi uneori destul de supărătoare, mergând de la amețeli și o somnolență continuă, până la un început de depresie.
Nu există statistici care să ne informeze exact asupra numărului de persoane afectate de acest sindrom sezonier. Sondajele ne arată însă că, din martie până în mai, cam jumătate din populația globului se plânge de amețeli, dificultăți de concentrare și nevoie crescută de somn, sensibilitate la schimbările de vreme, labilitate afectivă sau tulburări de circulație. Astenia de primăvară afectează 60% dintre femei și numai 50% dintre bărbați. O circumstanță agravantă o reprezintă faptul că, la sfârșitul lui martie, ceasurile se comută pe „ora de vară”. Noaptea respectivă se scurtează cu 60 de minute, ceea ce dereglează suplimentar cronometrul nostru interior. Specialiștii au remarcat, de asemenea, că în momentul când zilele devin mai lungi, unii oameni își impun instinctiv exigențe sporite față de productivitatea proprie, pentru ca apoi, constatând că n-au putut realiza tot ce-și propuseseră, să se simtă depășiți și epuizați. Ceea ce demonstrează că și factorul psihic joacă aici un rol deloc neglijabil. Oricum, cine se luptă cu o oboseală care durează de mai multe săptămâni ar trebui să-și consulte medicul de familie. Fiindcă ea poate proveni și dintr-o patologie organică, de exemplu o disfuncție tiroidiană, o anemie (provocată de carența de fier) sau o apnee nocturnă (oprirea repetată a respirației în timpul somnului).
Cei ce se așteptau ca ieșirea din frigul iernii să le redea dinamismul observă acum că tind mai degrabă să lâncezească. Căci tocmai căldura zilelor de primăvară este responsabilă de lipsa noastră de energie. În special persoanele cu tensiunea arterială scăzută (categorie în care se regăsesc adesea femeile scunde și slăbuțe) sunt cele ce se mobilizează foarte greu. Irigația sangvină la nivelul creierului fiind mai slabă, apar oboseala și amețelile. Problemele de circulație sunt accentuate și de vremea instabilă, tipică pentru lunile de primăvară. Fluctuațiile ei favorizează totodată infecțiile. Și chiar dacă nu zăcem la pat doborâți de febră, o răceală încăpățânată este de ajuns ca să ne epuizeze.
Însă dacă usturimea din gât, secrețiile nazale abundente, ochii înroșiți și senzația de scădere a forței musculare persistă săptămâni întregi primăvara, ar putea fi vorba nu de răceală, ci de o alergie. Reacția exagerată a sistemului imunitar la substanțe în realitate inofensive, deseori la polenul de arbori și arbuști timpurii, ca alunul sau mesteacănul, provoacă, de asemenea, stări de oboseală extremă. Când o reacție alergică determină inflamarea mucoasei nazale, aceasta poate duce la o oxigenare deficitară în timpul somnului, deci la un somn mai puțin odihnitor și la o stare continuă de oboseală în cursul zilei. Dacă se suspectează prezența acestei afecțiuni, primul pas ar fi să se ia legătura cu un medic alergolog. Rinita alergică poate fi ținută sub control printr-un tratament cu medicamente antihistaminice și, pe termen mediu, printr-o terapie ce vizează desensibilizarea, adică modificarea răspunsului imun la alergenii individuali.
O melancolie difuză
Oricine se trezește cu greu dimineața poate confirma că oboseala se repercutează negativ asupra stării de spirit. Astfel încât, deși primăvara face să renască întreaga natură și transmite sentimentul unui nou început, există mulți oameni care cad pradă unei melancolii difuze. Cauzele nu sunt pe deplin cunoscute, dar se presupune că ele au legătură cu secreția de serotonină, hormonul generator de optimism. Cea mai bună strategie de apărare constă într-o expunere masivă la lumină. Căci lumina de zi reprezintă remediul optim în situațiile când organismul și implicit psihicul „au pierdut cadența”. Procesul este dirijat de creier în conlucrare strânsă cu ochii, iar culoarea luminii joacă un rol important. Ponderea mare a luminii roșii predispune la somn, pe când lumina albastră, care predomină dimineața și în jurul prânzului, ne ține în stare de veghe. Melanopsina, un fotopigment de pe retină, identificat abia în urmă cu un deceniu, percepe lumina din spectrul albastru și trimite informația către ceasul nostru interior din creier.
Vitamina soarelui
În subsidiar, baia de soare reface rezervele de vitamină D, epuizate peste iarnă. Această așa-numită „vitamină a soarelui”, care este de fapt un hormon, se formează în stratul superior al pielii, sub acțiunea razelor ultraviolete. Specialiștii afirmă că ea exercită o influență considerabilă asupra psihicului nostru. Un studiu realizat la University College London a pus în evidență faptul că persoanele cu un nivel ridicat al vitaminei D (mai mare de 75 nmol/l) prezintă un risc redus de a dezvolta afecțiuni psihice, cum sunt depresia ori tulburările anxioase. De aceea, îndată ce vremea va fi suficient de caldă, ar trebui să vă expuneți pentru câteva minute la soarele primăverii nu numai fața, ci și brațele și picioarele neacoperite, și fără niciun fel de protecție solară. Cu cât oferiți razelor UV o suprafață mai mare de piele, cu atât va începe mai repede să funcționeze producția de vitamină D.
O tură în pas alert
De asemenea, medicii ne recomandă să facem neapărat mișcare, mai ales acum. Iată de ce: „În timpul iernii, ne mișcăm de regulă mai puțin, și din acest motiv pierdem o parte din forța și rezistența musculară. Dacă am mai și luat în greutate, totul ni se va părea mai obositor decât altădată. Trebuie să ne îmbunătățim treptat condiția fizică”. În împrejurări normale, v-am fi îndemnat să faceți zilnic o tură de jogging și plimbări lungi în pas alert ori pe bicicletă. Dar în contextul actual, când până și sportivii de performanță se antrenează alergând kilometri întregi la ei acasă, în living, ori se lasă filmați pentru a dovedi că nu și-au pierdut măiestria fotbalistică folosind o rolă de hârtie igienică în loc de minge, toată lumea are libertatea să improvizeze. Iar dacă întâmplător sunteți fericiții posesori ai unei biciclete de interior, nu aveți altceva de făcut decât să pedalați cât vă țin puterile. Vă încredințăm că, urmând aceste câteva sfaturi simple, împreună cu cele pe care le puteți citi mai jos, veți învinge în foarte scurt timp astenia de primăvară.
Vezi și:
https://www.formula-as.ro/2020/05/04/cele-mai-bune-10-solutii-de-inviorare/
