Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… Zgomot și furie în lumea politică

– Sondajele de opinie din ultima perioadă pre­fi­gurează un câștigător-surpriză al perioadei critice pe care o parcurgem, de când cu criza COVID-19: „Pro Ro­mânia”, partidul lui Victor Ponta, are aproape 10% din intențiile de vot. Cum se explică această creș­­tere și în ce fel poate ea influența lupta politică, în contextul alegerilor care urmează? Cum a reușit să se „reinventeze” un politician ca Ponta, care a fost dat jos de protestatari după drama de la Colectiv, și după ce presa și unii analiști i-au prevăzut de mai multe ori dispariția de pe scena publică?

– Victor Ponta nu s-a reinventat, ci a rămas același politician cinic și impertinent, fără substanță, plagiator dovedit, amic al penalilor de tipul lui Sebastian Ghiță, el însuși vizat de dosare penale și salvat de deciziile CCR de subminare a anchetelor. Șansa lui în acest moment ține de calitatea slabă a actualilor lideri ai PSD. În comparație cu Marcel Ciolacu, incapabil să se exprime fluent și corect, și cu atât mai puțin să ar­ti­culeze o viziune asupra viitorului României sau mă­car al partidului pe care îl conduce, sigur că Ponta, cu o incontestabilă experiență guvernamentală și un dis­curs mult mai dinamic și mai coerent, le poate părea alegătorilor PSD o alternativă de succes. Cu aceste atuuri, conștient fiind totodată că nu este nici mai bun, nici mai rău decât marea majoritate a clasei politice actuale, Victor Ponta a decis că, dacă apasă pedala populismului, poate deveni un candidat credibil la președinție în 2024. Cum demagogia, zgomotul și furia nu sunt suficiente, a purces la constituirea unei forțe politice care să-l susțină. A încercat mai întâi să revină în forță în PSD, după căderea guvernului Dăn­cilă, la care a contribuit, dar a fost respins. Îi rămâne, așadar, varianta substituirii PSD cu „Pro România”, ca lider al stângii, ceea ce poate face doar atrăgând o masă critică de psd-iști, pe fondul luptelor interne din partid. Deja, „Pro România” a reușit să atragă o parte a alegătorilor PSD, iar Victor Ponta se agită public în continuare, contestând abil, populist și demagogic con­tinuarea stării de alertă, sub pretextul unei preo­cu­pări pentru deblocarea economiei. În perspectiva ale­ge­rilor, așadar, Victor Ponta poate crea probleme ma­jore pentru PSD, mai ales dacă ar decide să candideze la Primăria Capitalei, și mai puțin pentru PNL și USR, pentru că electoratul anti-PSD îl consideră un personaj de­finitiv compromis. Dacă acest electorat se mobi­lizează, Ponta nu poate garanta o victorie în alegeri pentru partidul său. Dar și el poate visa, nu-i așa?

Chiar înainte de împlinirea a 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon, Bucureștiul a avut parte de o vizită surprinzătoare din partea mi­nistrului de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter. Ce credeți că a determinat această vizită și cu ce ră­mânem, palpabil, după ea, în condițiile în care pre­mierul Viktor Orban continuă să întrețină, prin de­clarațiile sale publice, tonul belicos din ultima vre­me?

– Potrivit declarațiilor ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu, domnul Szijjártó a venit la București la invitația MAE. Întrebarea ar trebui să fie, deci, de ce l-a invitat partea română tocmai după ce președintele Iohannis a acuzat UDMR și PSD că ar vrea să vândă Ardealul Ungariei și în contextul decla­rațiilor lui Viktor Orban privind drama Ungariei după Trianon. În paranteză fie spus, centenarul tratatului de la Trianon a trecut fără evenimente notabile, în ciuda tristeții exprimate de Budapesta. Cum discuțiile ofi­ciale nu au avut nicio componentă economică, deși domnul Szijjártó este responsabil și pentru comerțul exterior al Ungariei, putem privi această vizită ca pe un demers politic menit să rezolve niște probleme po­litice derivate din recenta declarație a președintelui Iohannis. Chiar dacă, pe fond, șeful statului avea drep­tate să respingă legea privind autonomia Ținutului Secuiesc, retorica sa a fost neinspirată, fiind criticată insistent de presa germană și permițându-i lui Viktor Orban să pozeze în om de stat rezonabil și echilibrat – căci premierul Ungariei numai lipsit de inteligență nu este. Din declarațiile ministrului Aurescu reiese, de altfel, intenția părții române de a calma situația și de a readuce relațiile pe un făgaș normal, iar faptul că omologul său ungar s-a abținut de la declarații pro­vocatoare, deși a subliniat „supărarea” Ungariei în legătură cu tratatul de la Trianon, sugerează că tenta­tiva a reușit. Mai agresiv a fost ulterior, la Cluj, liderul UDMR, Kelemen Hunor. Rămâne de văzut însă cum se va comporta UDMR în viitor, căci nu putem exclude ca pe agenda convorbirilor diplomatice să fi fost și solicitarea ca această formațiune, care ascultă de Budapesta, să nu voteze o eventuală moțiune de cen­zură a PSD. Putem conchide deci, că, dincolo de retorica agresivă de uz intern a liderilor de la București și, respectiv, de la Budapesta, realismul și înțelep­ciu­nea par să fi revenit în relațiile româno-ungare. Cel puțin pentru moment.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian