Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Un calvar fără sfârșit – Coronavirus strânge lațul

Foto: Shutterstock – 4

• E oficial! Valul doi al pandemiei de coronavirus a început în forță și lovește încă și mai puternic decât primul. La nivel mondial, au fost infectați deja în jur de 35 de milioane de oameni, iar bilanțul deceselor a depăștit pragul critic de un milion. În fața noului asalt al Covid-19, lațul se strânge pentru tot mai multe țări și orașe, care se văd silite să reintroducă restricții dintre cele mai severe •

ISRAEL

Prima țară din lume care a reintrodus carantina

Pe 18 septembrie, Israelul a devenit prima țară din lume care a reintrodus carantina totală. Decizia a tulburat spiritele, cu atât mai mult cu cât a venit la câteva ore înainte de Roş Haşana, anul nou evre­iesc. Chiar dacă unii oameni au protestat, ieșind în stradă, guvernanții au rămas fermi. Unele dintre măsurile introduse au fost chiar și mai severe decât cele din perioada martie-aprilie. Nu doar că şcolile, restaurantele, mall-urile, saloanele de înfrumuse­ţare şi hotelurile au fost închise, dar s-a decis ca oamenii să nu se mai de­plaseze pe o rază mai mare de 500 de metri de casele lor și ca adunările de peste 10 persoane în interior să fie interzise! Seve­ritatea res­tricțiilor a fost deter­mi­nată de creșterea puternică a numărului infectărilor cu coronavirus. În 10 septem­brie, Israelul devenise țara cu cea mai mare rată de infectări „per capita”, iar ofi­cialii s-au temut că spi­talele nu vor mai putea face față numă­rului de bol­navi. Au fost zile în care s-au raportat peste 5.000 de cazuri noi, la o populație estimată la circa nouă milioane de suflete, deci mult mai mică decât cea a României. Dar în ciuda noii caran­tine totale, si­tuația s-a înrăutățit. Potrivit BBC, la șase zile după intrarea în vigoare a noilor restricții, au fost înregis­trate peste 8.000 de noi cazuri de contaminare, în decurs de 24 de ore, fapt care i-a determinat pe guvernanții îngroziți să înăsprească și mai mult măsurile. Autoritățile și-au propus să limiteze la minimum transportul în comun, să închidă porțile tuturor afacerilor neesențiale și să reducă drastic accesul în sinagogi. Cea mai mare dezbatere a stâr­nit-o, însă, măsura privind limitarea la 20 de per­soa­ne a numărului participanților la un protest. Par­lamentul nu a putut ajunge la un con­sens privind aceste ultime restricții, iar oamenii au ieșit din nou în stradă, masiv, cerând demisia premierului pentru eșecul răsunător pe care l-a înregistrat în comba­terea pandemiei.

CEHIA și SLOVACIA

Din nou în stare de urgență

Slovacia a trecut ușor de primul val pandemic din primăvară, înregistrând mai puține cazuri decât vecinii ei vestici, precum și una dintre cele mai mici rate a deceselor provocate de Covid-19. Al doilea val o lovește, însă, cu o putere sporită. La sfârșitul lui septem­brie, Slovacia a înregis­trat, într-o singură zi, peste 550 de noi cazuri. În total, au fost infectate peste zece mii de per­soa­ne, la o populație de doar 5,5 milioane de oa­meni. În aceste condiții, guvernul slovac a decis, cu începere de la 1 oc­tombrie, instituirea stării de urgență pentru o pe­rioadă de 45 de zile. Prin­tre restricțiile impuse se numără închide­rea după ora 22.00 a restauran­telor, barurilor și cluburilor, interzicerea adunărilor familiale, sportive, culturale și religioase, cu excep­ția nunți­lor, botezurilor și a înmormântărilor.

Pe 5 octombrie, Cehia, aflată într-o situație cu mult mai gravă decât cea a Slovaciei, a reintrodus și ea starea de urgență, însă doar pentru 30 de zile. Decizia a fost luată după ce, în doar 24 de ore, se înregistraseră 3.792 de cazuri (la o populație esti­mată la circa zece milioane de oameni). De aseme­nea, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, în ultimele două săptămâni fuseseră infectate, în Cehia, o medie de 303,3 per­soane la 100.000 de locuitori, țara fiind întrecută la acest capitol doar de Spania, care înregistrase o medie de 319,3 la suta de mii de locui­tori.

Printre restricțiile impuse de Cehia se numără reducerea la cel mult 10 participanți la eve­ni­men­tele și adunările publice organizate în interior, și la maximum 20 de persoane în aer liber. Concertele și specta­colele de teatru la care se cântă au fost interzise, în vreme ce vizionarea filmelor și partici­pa­rea la piesele de teatru este posibilă cu un număr maxim de 500 de spectatori. La serviciile religioase pot participa maxi­mum o sută de persoane, dar, și aici, cântatul este interzis.

SPANIA

Restricții impuse cu armata

Foto: Agerpres

De la sfârșitul lui septembrie, Madridul, un oraș cu peste 3.500.000 de locuitori, a devenit prima capitală europeană ca­re a reintrat în caran­tină. Pentru respec­tarea restricțiilor in­stituite a fost chemată să participe și armata. Locuitorii din Ma­drid, precum și cei din alte nouă orașe din jurul capitalei, nu mai au dreptul să iasă din cartierul în care-şi au domiciliul decât pen­tru a merge la servi­ciu, la medic sau la studii, pentru îngriji­rea persoanelor dependente sau pentru a răspunde unei convocări legale. În același timp, reuniunile mai mari de șase persoane au fost interzise, iar barurile și restaurantele se închid la ora 22.00. Carantinarea capitalei a fost decisă după ce la Madrid s-au înregistrat 735 de cazuri de coronavirus la 100.000 de persoane, o rată dublă față de cea națională și una dintre cele mai ridicate rate din Europa.

FRANȚA

Nivel maxim de alertă

Situația s-a agravat și în capitala Franței, unde autoritățile au impus la începutul lunii octombrie nivelul maxim de alertă sanitară, nivel ce precede declararea formală a stării de urgență. Decizia a fost luată după ce Franța a înregistrat aproape 14.000 de noi cazuri de Covid-19 în 24 de ore, iar în Paris s-au înregistrat în timpul unei săptămâni între 800 și 1.200 de cazuri pe zi, ajungându-se la o rată de infectare de 263 de noi cazuri la 100.000 de persoane.

MAREA BRITANIE

„Punct de cotitură periculos”

De la începutul pandemiei, Marea Britanie a trecut printr-o serie spectaculoasă de suișuri și coborâșuri. La început, premierul Boris John­son n-a luat lucrurile foarte în serios și a în­cercat, de dragul econo­miei, să nu implemen­teze restricții prea dure pentru combaterea Co­vid-19. Dar rata îmbol­năvirilor a crescut atât de alarmant, încât a ajuns printre cele mai mari din Europa, iar Marea Britanie a intrat în carantină. Însuși pre­mierul s-a îmbolnăvit și a părut să regrete poziția adoptată până atunci. Chiar dacă după aceea situația s-a îmbunătățit și restricțiile au putut fi relaxate, Marea Britanie s-a numărat printre cele mai afectate de pandemie din punct de vedere economic. Pentru a da un singur exemplu, Produsul Intern Brut al țării a scăzut cu peste 20% în trimestrul al doilea (în vreme ce, prin comparație, cel al Germaniei a înre­gistrat o scădere de doar 9,7%, iar cel al Ro­mâniei, de 12,3%). În septembrie, Marea Bri­tanie s-a confruntat cu valul al doilea al pan­demiei. Rata noilor infectări a crescut brusc, depășind 6.000 de cazuri pe zi. Con­sultantul guvernului pe probleme ştiinţifice a aver­tizat că, în acest ritm, s-ar putea ajunge până la jumătatea lui octombrie la 50.000 de cazuri noi pe zi. După ce le ceruse săptămâni la rând britanicilor să revină în birouri și fabrici pentru a stimula re­facerea economiei, pre­mierul a pledat din nou pen­tru lucratul de acasă. Johnson, care a recunoscut în Camera Comunelor că „s-a ajuns la un punct de cotitură periculos”, a anunțat totodată un pachet întreg de măsuri anticoronavirus, valabile pentru cel puțin șase luni. De la sfârșitul lui septembrie, la nunți nu mai au voie să meargă mai mult de 15 persoane, toate restaurantele, pub-urile și barurile din Anglia sunt obligate să închidă la ora 22.00, iar personalul trebuie să poarte măști, care au devenit obligatorii și în taxi. La vegherea noilor reguli a fost chemată să participe, pe lângă poliție, și armata, iar cine nu se va conforma riscă amenzi. Guvernele regionale din Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor preco­nizează restricții similare, dacă nu chiar mai aspre. Irlanda de Nord și Scoția au decis, de pildă, ca membrii familiilor diferite să nu mai aibă voie să se viziteze. O măsură similară ar putea fi luată curând și la Londra, oraș al cărui primar s-a de­clarat extrem de îngrijorat de rata de răspândire a coronavirusului.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian