Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

POST-COVID

– Unul din zece oameni infectați cu Covid se confruntă cu pro­bleme de sănătate, vreme îndelungată. Deocamdată, tera­piile nece­sare lip­sesc, dar cercetătorii sunt pe cale să le gă­sească. În articolul pe care îl publicăm, veți afla tot ce se știe în momentul de față despre LONG-COVID, numele dat suferințelor care apar chiar și după ce boala e declarată oficial vindecată –

Foto: Shutterstock – 4

Suferințele post-Covid sunt în număr de 200, începând cu tulburări de memorie și disfuncții neurologice, și până la in­fla­mații ale mușchiului cardiac, tromboembolii și pierderea mirosului. Dar cele mai frecvente și persistente sunt epuizarea și oboseala. Ele pot fi așa de grave, încât cei afectați nu se mai pot ridica din pat.

Unele simptome post-Covid se ma­nifestă la organe: plămâni, mușchi, creier, inimă sau rinichi. Altele (mai ales în cazurile ușoare ale bolii) sunt legate de proble­me­le psi­hice provocate de frica de pandemie. Oamenii de știință din toate țările lu­mii se străduiesc să gă­seas­că răs­pun­suri. De ce simptomele apar, uneori, cu mare întâr­ziere, la câ­teva săptămâni după stin­gerea infecției? Sunt fe­mei­le afectate mai frec­vent, deși riscul de deces este mai mare la bărbați? Ce terapii s-au dovedit efi­ciente? Și care pa­cienți se vor vindeca în final, reușind să depă­șească în cele din urmă această suferință prelun­gită?

Starea actuală a cercetării

1. Ce se înțelege prin Long Covid și Post Covid?

Long Covid este denumirea curentă, folosită în Occident, pentru o formă a bolii Covid-19, care nu se vindecă în decurs de câteva zile sau săptă­mâni. Specialiștii au împărțit evoluția acestei in­fecții virale în diverse stadii. Etapa în care ma­nifestările patologice continuă să fie prezente după minimum patru săptămâni de la apariția lor, este numită Long Covid, sau „fază post-acută a bolii Covid-19”. Simptomele care durează mai mult de trei luni sau își fac abia atunci apariția sunt numite „sindromul post-Covid-19”.

2. Cât de mare este numărul de pacienți care prezintă în continuare simptomele bolii, după trecerea mai multor săptămâni sau luni?

Este dificil de stabilit o cifră precisă, deși avem de-a face cu o gamă extinsă de simptome. Da­tele de care dispun medicii britanici, de exem­plu, arată că 57% dintre pacienții care au învins boala au acuzat cel puțin un simptom, într-un interval ulterior de șase luni. Însă este greu de precizat câte din aceste ma­nifestări neplăcute pot fi puse real­mente în legătură cu Long Covid. Căci în cadrul unor studii s-a constatat că și persoanele neinfectate raportează simptome caracteristice pentru Long Covid. Organizația Mondială a Să­nă­tății estimează că 10% dintre oamenii care au de­pășit boala suferă de consecințe pe termen lung.

3. Care sunt persoanele cu risc maxim de a dezvolta consecințe de lungă durată ale bolii?

Se pare că severitatea manifestărilor din pri­mele momente după infectare reprezintă un factor de risc. Și comorbiditățile constituie un element agravant. De asemenea, femeile se confruntă, în mod evident, cu o probabilitate mai mare de a suferi ulterior de simptomele Long Covid. În cazul lor, cel mai frecvent s-au observat sindromul oboselii cronice (deci o stare generală de epuizare) și labi­litatea emoțională.

4. De ce sunt afectate mai ales femeile?

Și această întrebare ar ne­cesita cercetări mai apro­fundate, înainte de a da un răspuns. Ori­cum, nu poate fi ignorat faptul că, spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai dispuse să discute deschis despre pro­blemele lor de sănătate și să ceară ajutorul unui medic, iar această diferență de atitudine ar putea deforma statistica. Însă, există și explicații știin­țifice pentru manifestările diferite, constatate la bărbați și femei, în Long Covid. Principalele func­ții ale sistemului imunitar sunt reglate de genele de pe cromozomul X, iar femeile posedă doi ase­menea cromozomi, pe când bărbații nu au decât unul singur. De aceea, răs­pun­sul imun feminin poate îmbrăca forme mult mai intense. Cunoscând acest de­ta­liu, vom înțelege de ce femeile re­prezintă apro­ximativ 80% din totalul pacienților cu boli inflamatorii cronice și afecțiuni auto­imune.

5. Câți copii și adolescenți suferă de Long Covid?

Autorii unui studiu amplu, dat pu­blicității recent, au ajuns la concluzia că aproape 25% dintre copiii și tinerii in­fec­tați cu virusul SARS-CoV-2 dez­voltă simp­tome de Long Covid. Cel mai adesea sunt raportate tulburări afec­tive, ca depre­sia, apatia și epuizarea psihică. Totuși, cercetătorii sunt încă departe de a se fi pus de acord pe această temă. Un studiu de anvergură, realizat în Danemarca, nu re­levă decât diferențe minime între copiii și ado­lescenții bolnavi de Covid și cei neinfectați, din grupul martor.

6. În ce măsură este eficientă protecția oferită de vaccinuri? Sunt ele utile și în cazul celor care suferă de Long Covid?

Primele raportări care indică faptul că vacci­nul asigură protecție și în cazurile de Covid cu evoluție pe termen lung, au sosit din Israel, în luna ianuarie: persoanele infectate, deja vaccinate cu schema completă de două doze, prezentau simp­tome cu 50% mai rar, comparativ cu restul pa­cienților. Iar dintr-un studiu britanic reieșea că probabilitatea de a dezvolta simptome Long Co­vid în urma infectării cu SARS-CoV-2 era cu aproximativ 40% mai redusă pentru cei vaccinați. În orice caz, o agravare a simptomelor s-a înregis­trat mult mai rar la cei vaccinați.

7. La pacienții cu Covid-19 crește probabilitatea declanșării unui diabet?

În iunie 2021, specialiștii au semnalat faptul că virusul SARS-CoV-2 poate afecta celulele se­cretoare de insulină ale pancreasului. Un studiu realizat la Universitatea din Giessen arăta că, în primele 18 luni de pandemie, se înregistrase o creș­tere cu 15% a incidenței diabetului de tip 1 la copii și adolescenți, față de perioada corespun­zătoare a anului trecut. Iar cercetătorii americani, care au analizat datele privind starea de sănătate a unui număr de 1,7 milioane de copii și tineri din SUA, au formulat la rândul lor constatarea că, printre cei ce suferiseră de Covid, numărul cazu­rilor nou apărute de diabet tip 1 și 2 era mai mare, iar afecțiunea se declanșase într-un interval de 30 de zile după infectarea cu Coronavirus. Oamenii de știință nu dispun totuși de o dovadă definitivă, care le-ar permite să incrimineze Covid-19 drept una dintre cauzele îmbolnăvirii de diabet.

8. Ce se știe despre repercusiunile bolii Covid asupra inimii și a creierului?

Specialiștii americani consemnează într-o ana­liză de ultimă oră că probabilitatea de a dezvolta o miocardită este de cinci ori mai mare la pa­cienții cu Covid, la un an după infectare, în com­parație cu oamenii sănătoși. După ce și-au extins investigația, luând în considerare toate afecțiunile sistemului cardiovascular, ei au observat că riscul celor afectați de infecția cu Coronavirus se situ­ează în continuare la un nivel mai ridicat decât al persoanelor neinfectate, cu 50%…

Și funcționarea creierului pare a avea de suferit: în cadrul unui studiu britanic, cercetătorii au sesizat pierderi de substanță cenușie, printre altele, în aria olfactivă a scoarței cerebrale – ceea ce ar explica tulburările de percepție ale mirosului și gustului, atât de des reclamate de bolnavi. Spe­cialiștii se tem însă că asemenea prejudicii aduse activității creierului, actualmente relativ minore, ar putea să favorizeze, în decursul anilor, apariția unei forme de demență.

9. Cum tratăm Long Covid?

Nu există o terapie unică. În fiecare dintre cazuri, eficiența demersului terapeutic depinde de problemele specifice ale pacientului respectiv. De obicei, se utilizează tehnicile de respirație, antre­namentul fizic de rezistență, echilibru și coor­donare, exercițiile pentru stimularea activității cerebrale, ergoterapia, inhalațiile, antrenamentul pentru recuperarea simțului olfactiv, metodele de relaxare și asistența psihologică. Totodată, sunt testate unele substanțe și proceduri cu ajutorul cărora ar putea fi combătute eventualele cauze ale simptomelor Long Covid, de pildă, prin purifica­rea sângelui. Însă ele se află abia în faza experi­mentală, foarte departe de o aplicare pe scară lar­gă.

10. Este posibil ca Long Covid să se vindece și de la sine, fără tratament?

Practic, aceasta este situația acceptată ca nor­mală în momentul de față, întrucât nu există încă o terapie eficientă, solid fundamentată teoretic și susținută de o cazuistică suficient de convin­gă­toare. Nu ne rămâne decât s-o așteptăm cu răb­dare și speranță, iar între timp, să urmărim progre­sele cercetării științifice. Dintr-un studiu realizat cu o amplă participare internațională reiese că 90% dintre cei afectați de Long Covid n-au reușit să se însănătoșească pe deplin nici la finele unei perioade de șapte luni. În schimb, copiii, nu numai că dezvoltă mai rar această formă de boală, dar se și vindecă mai rapid decât adulții. Astfel, aflăm dintr-un studiu danez că aproape toți copiii care prezentau simptome de Long Covid scăpa­seră de ele după numai o lună, maximum după cinci luni.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian