– Împărțirea funcțiilor în coaliția de guvernământ a ajuns la zona conducerii posturilor publice de radio și televiziune. Ce ar trebui făcut pentru ca aceste două instituții, plătite din banii contribuabilului, să funcționeze în interes public, ferite de influențele de partid?

– Ca majoritatea instituțiilor publice din România, posturile publice de radio și de televiziune trebuie reformate din temelii, în baza unei noi legislații, care să le asigure independența de factorul politic. Actuala lege, care datează din 1997, este un instrument de control al partidelor politice și al grupurilor de interese, care drenează fondurile instituțiilor. Ea permite demiterea Consiliului de Administrație în baza respingerii de către Parlament a unui singur raport de activitate. Deci, dacă se schimbă majoritatea parlamentară, sau jurnaliștii supără majoritatea guvernamentală, conducerea SRR și/sau a SRTV pot fi demise cu ușurință, printr-un vot politic, care nu are nici o legătură cu conținutul raportului de activitate. În această situație, ce manager va risca să-i supere pe decidenții politici? Totodată, ar trebui impusă o grilă severă pentru selecția membrilor CA, care să promoveze profesionalismul și independența și să elimine conflictul de interese. Astfel, membrii CA ar trebui să aibă temeinice cunoștințe de management și să nu fie nici înregimentați politic, nici afiliați la alte radiouri și televiziuni, cum adesea s-a întâmplat, prin numirea unor oameni din trustul “Intact”, al lui Dan Voiculescu, de pildă. Totodată, membrii CA nu ar trebui să realizeze emisiuni pentru cele două posturi, iar angajații SRTV și ai SRR nu ar trebui să poată fi numiți de partide, pe posturile ce le revin. Or, aceste practici inadmisibile sunt deja o regulă în ambele instituții, ceea ce accentuează politizarea lor, și așa pronunțată, și favorizează conflictul de interese. Din păcate, cele două instituții sunt nereformabile, fiind minate de oameni afiliați politic sau legați de grupuri de interese economice. Drept urmare, în varianta lor actuală, SRR și SRTV ar trebui, de fapt, desființate și reînființate, conform unor legi noi, moderne și corecte, cu o selecție profesionistă a personalului, independentă de presiuni politice. Din păcate, o astfel de decizie radicală, singura salutară, nu va fi luată probabil nici de acest Parlament.
– Amenințat de mai multă vreme cu excluderea, “FIDESZ”, partidul premierului maghiar Orban Viktor, și-a anunțat, înainte de a fi dat afară, ieșirea din Grupul Partidului Popular European. Cum schimbă asta jocul de putere din Parlamentul European? Va reuși FIDESZ să strângă în jurul său o masă critică de eurosceptici, astfel încât să aibă un cuvânt de spus în politica europeană?
– Cu doar 11 europarlamentari, FIDESZ nu poate avea un impact semnificativ. În plus, înainte să fie exclus și din Partidul Popular European, nici nu se poate afilia oficial la alt grup parlamentar – adică la euroscepticii organizați în grupurile “Conservatori” și “Reformiști”, dominate de partidul de guvernământ din Polonia, “Lege și Justiție”, și “Identitate și Democrație”, care îi cuprinde pe italienii din Lega și pe francezii din Adunarea Națională (fostul Front Național). Or, conducerea PPE, din care fac parte șefi de state și guverne, ca Angela Merkel și Sebastian Kurz, cancelarul austriac, a amânat decizia privind excluderea FIDESZ, așteptând condiții propice pentru o întâlnire față în față cu liderul său. Viktor Orban mai poate, deci, încerca să se joace de-a șoarecele și pisica cu liderii politici ai PPE, cum face de ani de zile, fiind mângâiat pe cap de Angela Merkel și colegii ei din CDU și CSU, care până nu demult considerau, în disprețul evidenței, că el “acționează în cadrul statului de drept”. Tocmai pentru că liderii PPE nu doresc să-și slăbească pozițiile în PE, premierul Orban mai are un mic spațiu de manevră, iar șansele ca Ungaria să-și piardă dreptul de vot prin aplicarea Articolului 7 din Tratatul UE sunt reduse. În plus, iliberalii sloveni și bulgari continuă să vegheze pentru premierul ungar, în interiorul PPE, ca și subordonații din UDMR, al cărei lider, Kelemen Hunor, vajnic vicepremier al guvernului nostru, a deplâns public plecarea FIDESZ din grupul PPE. Pe scurt, dacă ieșirea FIDESZ din grupul PPE va provoca și plecarea slovenilor și bulgarilor, “greii” PPE ar putea căuta un compromis cu liderul de la Budapesta, pentru a nu-și pierde ponderea în Parlamentul European. Va fi interesant să vedem cum va vota președintele Iohannis, care nu l-a criticat niciodată pe iliberalul Viktor Orban. Poate fi însă onorant un compromis cu Orban? Greu de crezut. Poate doar cu un FIDESZ post-Orban, despre care a început deja să se vorbească.