RODICA CULCER despre… “Posturile publice de radio și de televiziune trebuie reformate din temelii”

– Împărțirea funcțiilor în coaliția de gu­ver­nă­mânt a ajuns la zona conducerii posturilor publice de radio și televiziune. Ce ar trebui făcut pentru ca aceste două instituții, plătite din banii contri­bua­bilului, să funcționeze în interes public, ferite de influențele de partid?

– Ca majoritatea instituțiilor publice din Ro­mânia, posturile publice de radio și de televiziune tre­buie reformate din temelii, în baza unei noi le­gislații, care să le asigure independența de factorul po­litic. Actuala lege, care datează din 1997, este un ins­trument de control al partidelor politice și al gru­purilor de interese, care drenează fondurile insti­tuțiilor. Ea permite demiterea Consiliului de Admi­nis­trație în baza respingerii de către Parlament a unui singur raport de activitate. Deci, dacă se schim­bă majoritatea parlamentară, sau jurnaliștii supără majoritatea guvernamentală, conducerea SRR și/sau a SRTV pot fi demise cu ușurință, prin­tr-un vot politic, care nu are nici o legătură cu conți­nutul raportului de activitate. În această situație, ce manager va risca să-i supere pe decidenții politici? Totodată, ar trebui impusă o grilă severă pentru se­lecția membrilor CA, care să promoveze profe­sio­na­lismul și independența și să elimine conflictul de inte­rese. Astfel, membrii CA ar trebui să aibă te­meinice cunoștințe de management și să nu fie nici în­regimentați politic, nici afiliați la alte radiouri și televiziuni, cum adesea s-a întâmplat, prin numirea unor oameni din trustul “Intact”, al lui Dan Voicu­les­cu, de pildă. Totodată, membrii CA nu ar trebui să realizeze emisiuni pentru cele două posturi, iar an­gajații SRTV și ai SRR nu ar trebui să poată fi numiți de partide, pe posturile ce le revin. Or, aceste practici inadmisibile sunt deja o regulă în ambele instituții, ceea ce accentuează politizarea lor, și așa pronunțată, și favorizează conflictul de interese. Din păcate, cele două instituții sunt nereformabile, fiind minate de oameni afiliați politic sau legați de grupuri de interese economice. Drept urmare, în varianta lor actuală, SRR și SRTV ar trebui, de fapt, desființate și reînființate, conform unor legi noi, mo­derne și corecte, cu o selecție profesionistă a per­sonalului, independentă de presiuni politice. Din păcate, o astfel de decizie radicală, singura salutară, nu va fi luată probabil nici de acest Parlament.

– Amenințat de mai multă vreme cu ex­clu­derea, “FIDESZ”, partidul premierului maghiar Orban Viktor, și-a anunțat, înainte de a fi dat afa­ră, ieșirea din Grupul Partidului Popular Eu­ro­pean. Cum schimbă asta jocul de putere din Par­lamentul European? Va reuși FIDESZ să strângă în jurul său o masă critică de eurosceptici, astfel încât să aibă un cuvânt de spus în politica eu­ropeană?

– Cu doar 11 europarlamentari, FIDESZ nu poa­te avea un impact semnificativ. În plus, înainte să fie exclus și din Partidul Popular European, nici nu se poate afilia oficial la alt grup parlamentar – adică la euroscepticii organizați în grupurile “Conser­va­tori” și “Reformiști”, dominate de partidul de gu­ver­nământ din Polonia, “Lege și Justiție”, și “Iden­titate și Democrație”, care îi cuprinde pe italienii din Lega și pe francezii din Adunarea Națională (fostul Front Național). Or, conducerea PPE, din care fac parte șefi de state și guverne, ca Angela Merkel și Sebastian Kurz, cancelarul austriac, a amâ­nat decizia privind excluderea FIDESZ, aștep­tând condiții propice pentru o întâlnire față în față cu liderul său. Viktor Orban mai poate, deci, încerca să se joace de-a șoarecele și pisica cu liderii politici ai PPE, cum face de ani de zile, fiind mângâiat pe cap de Angela Merkel și colegii ei din CDU și CSU, care până nu demult considerau, în disprețul evi­den­ței, că el “acționează în cadrul statului de drept”. Tocmai pentru că liderii PPE nu doresc să-și slă­bească pozițiile în PE, premierul Orban mai are un mic spațiu de manevră, iar șansele ca Ungaria să-și piardă dreptul de vot prin aplicarea Articolului 7 din Tratatul UE sunt reduse. În plus, iliberalii sloveni și bulgari continuă să vegheze pentru premierul un­gar, în interiorul PPE, ca și subordonații din UDMR, al cărei lider, Kelemen Hunor, vajnic vice­pre­mier al guvernului nostru, a deplâns public ple­carea FIDESZ din grupul PPE. Pe scurt, dacă ie­șirea FIDESZ din grupul PPE va provoca și ple­carea slovenilor și bulgarilor, “greii” PPE ar putea căuta un compromis cu liderul de la Budapesta, pen­tru a nu-și pierde ponderea în Parlamentul Eu­ro­pean. Va fi interesant să vedem cum va vota pre­ședintele Iohannis, care nu l-a criticat niciodată pe iliberalul Viktor Orban. Poate fi însă onorant un compromis cu Orban? Greu de crezut. Poate doar cu un FIDESZ post-Orban, despre care a început de­ja să se vorbească.