Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Vești bune despre România

Foto: Shutterstock

– Avem cea mai mare creștere economică pe final de an din Uni­unea Europeană. – Există planuri de 40 de miliarde de la UE pen­tru fondurile de redresare. – Ne pregătim pentru un salt de 10 locuri, pes­te Spania și Germania, într-un top al țărilor în care să trăiești nor­­mal, în vremuri de pandemie. Doar câteva vești bune de în­tâm­pinat primăvara –

România, cea mai mare creștere economică

Florin Cîțu

Economia României a crescut cu 4,8% în trimestrul al patrulea al anului 2020, în com­parație cu trimestrul al treilea. Cea mai mare creștere a produsului intern brut (PIB) înre­gistrată de un stat mem­bru al Uniunii Eu­ropene, în trimestrul IV, față de cel precedent, după cum o arată datele publicate de “Euro­stat”. Economia României a fost mai perfor­man­tă și prin comparație cu economia din “Zona Euro”, care a suferit o scădere de 0,7%, în timp ce economia Uniunii Europene, în an­samblu, a cu­nos­cut un declin de 0,5%. Cele mai im­portante scăderi au fost înregistrate în Ir­landa (-5,1%), Aus­tria (-2,7%), Italia (-1,9%) şi Franţa (-1,4%). La polul opus, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (4,8%), Malta (3,8%), Croaţia şi Grecia (ambele 2,7%).

Proiecte de 40 de miliarde de euro pentru planul de redresare

Extinderea rețelei de metrou va putea fi făcută cu fonduri UE

România va merge cu planuri de 40 de miliarde de euro în fața specialiștilor UE, pentru a obține finan­ță­rile din cadrul “Mecanismului de Redresare și Re­zi­liență”, creat pentru revenirea economică de după pan­demie. Guvernul a organizat mai multe dezbateri, în urma cărora s-au desprins nu mai puțin de 1.700 de idei de reforme și investiții. Deși suma negociată este de 29,2 miliarde de euro, România a decis să propună planuri de 40 de miliarde, pentru ca, în procesul de ne­gociere cu Comisia Europeană, să rămână doar pla­nurile cele mai realiste. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede alocarea a 11% din banii de la UE pentru educație, 9% pentru sănătate și cel puțin 28% pentru transport rutier, feroviar și linii de metrou. Reprezentanții Guvernului spun că PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România după 1990, în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului. Toate aceste proiecte trebuie să fie implementate în următorii 5 ani.

20 de milioane de puieți plantați de Romsilva

Romsilva a început sezonul de împăduriri

Regia Naţională a Pă­durilor – Romsilva va plan­ta circa 20 de mi­li­oane de puieţi forestieri în campania de împăduriri de primăvară, în cursul căreia vor fi regenerate peste 9.000 de hectare de fond forestier. Cele mai mari suprafeţe re­ge­nerate natural vor fi în judeţele Su­ceava, cu 785 de hectare fond fo­restier, Ca­raş-Se­ve­rin, 622 de hectare, Maramureş, 413 hec­tare, şi Neamţ, cu 409 hectare. Lu­crările de re­generare a fondului fores­tier, proprietatea publică a statului, din acest an, vor fi făcute în urma unei in­vestiţii de aproape 200 de milioane de lei, men­ţio­nează reprezentanții Rom­silva.

România în topul țărilor în care să trăiești în pandemie

România a urcat 10 poziții, până pe 31, în “Topul Bloom­berg”, al celor mai bune “locuri în care să trăiești în timpul pandemiei”. Datorită ratei mari de vaccinare, România devansează țări precum Spania și Germania și se clasează imediat după Marea Britanie și Italia. Lansat toamna trecută, topul a fost dominat încă de la început de Noua Zeelandă, Aus­tralia și Singapore, țări care au reușit să limiteze răspân­direa virusului. De la începutul anului, topul a fost in­flu­ențat de procesul de vaccinare: în ultima lună, SUA au ur­cat 8 poziții, iar Marea Britanie a urcat până pe locul 30, imediat în fața României. Cehia e considerată, în acest mo­ment, cel mai periculos loc din Europa. “Indicele Bloom­berg” combină numărul de cazuri pozitive ra­por­tate la populație, rata mortalității pe ultima lună, precum și accesul la vaccinuri și rata vaccinării.

Nominalizare la BAFTA pentru filmul românesc

Săptămâna trecută, Academia Bri­tanică de Film (BAFTA) a făcut cu­noscute no­mi­na­­li­zările sale pen­tru a­nul 2020. Pentru prima oară în is­toria de dece­nii a pre­mii­lor, Ro­mâ­nia a reușit să aibă o peliculă nomi­nalizată: “Co­lec­tiv”, docu­men­ta­rul lui Ale­xander Na­nau. BAFTA dă pre­mii pentru film în altă limbă decât en­gleza din 1983, și premii pentru film docu­mentar, din 1948 până în 1989, și din 2012, până în prezent. În toți acești ani, România nu reușise per­formanța cinemato­gra­fică de a fi no­minalizată. Luni, 15 mar­­tie, vor fi anunțate și no­mina­lizările la premiile Os­car, al căror vot s-a încheiat pe 10 martie. Din­tre fil­mele documentare nominalizate la BAFTA, doar “Co­lec­tiv” și producția “My Octopus Teacher” sunt și în cursa pentru Premiul Oscar. Re­a­min­tim marea veste că fil­mul lui Ra­du Jude, “Ba­bar­dea­lă cu bucluc sau porno bala­muc”, a câș­ti­gat “Ursul de aur” la Festivalul Fil­mu­lui de la Ber­lin.

Burse “after-school” pentru copiii din mediul rural

Cadrele didactice din mediul rural care doresc să înființeze în școala la care predau centre de tip “after-school”, pentru copiii aflați în pericol de abandon școlar, au la dispoziție programul “Nouă ne pasă”. Școlile selectate primesc o bur­să anuală care acoperă cheltu­ie­lile pentru masa copiilor, ma­te­rialele didactice și plata pro­fe­sorilor care predau. În cadrul pro­gramului, echipele de profe­sori au acces la resurse pentru predare și sunt susținute pentru a găsi metode pentru motivarea și integrarea copiilor în comunitatea șco­lară, precum și pentru recuperarea cunoștințelor restante. În perioada 2020-2021, 1.308 copii din 48 de comunități rurale au beneficiat de programul “Nouă ne pasă”.

Speranțe pentru concerte în aer liber

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat că instituția pe care o conduce este în discuții cu Ins­titutul Național de Sănătate Publică și cu operatorii culturali, pentru reluarea evenimentelor medii și mari în aer liber. Propunerea ministerului este ca accesul spectatorilor să poată fi realizat în baza unei adeverințe de vaccinare împotriva COVID 19, a unui test negativ sau a unui docu­ment că participantul a trecut prin boală. “Analizăm in­clusiv varianta prin care operatorii culturali să aibă la intrare un centru de testare rapid”, susține Gheorghiu. “Odată cu încăl­zirea vremii, sper să avem reguli clare care să per­mi­tă desfășurarea unor astfel de evenimente”. Minis­trul a mai spus că instituția pe care o conduce ple­dează pentru “lipsa unei limite de spectatori, în cazul în care toată lumea care a intrat acolo este ori vac­cinată, ori testată, ori imunizată”.

Investiții de 5 milioane de euro în Castrul de la Turda

Primăria Turda a început lu­cră­rile de modernizare a Castrului Ro­man din oraș, pe baza unui proiect eu­ro­pean în valoare de peste 5 mi­lioane de euro. În cadrul proiectului, vor fi ame­najate şi marcate prin­ci­palele drumuri din interiorul cas­trului. Pe circuitul de vizitare se vor amplasa panouri infor­ma­tive, cu pre­zentarea generală a cas­trului, sisteme de ilus­tra­re grafică și indi­catoare de traseu. Intenția auto­rităților e să facă din Castrul Roman un obiectiv tu­ris­tic de importanță majoră, alături de Salina Turda.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian