– Când stomacul și intestinul nu funcționează cum trebuie, starea noastră generală se înrăutățește brusc. În prezent, șapte din zece europeni au de suferit de pe urma problemelor gastrointestinale –
Poftă bună și să vă priască mâncarea
În cursul unei vieți, sistemul nostru digestiv prelucrează în jur de 35 tone de alimente, din care extrage substanțele nutritive, punându-le la dispoziția celulelor. Însă, pe lângă aceasta, el mai are și alte sarcini de îndeplinit. Se îngrijește cu conștiinciozitate de evacuarea resturilor nedigerabile, pe care le transportă și le expulzează din organism, reglează hidratarea țesuturilor, secretă hormoni – și, fapt deosebit de important, intestinul găzduiește mare parte din sistemul nostru imunitar. Dacă nu i se acordă atenția cuvenită (iar aceasta se întâmplă frecvent, în condițiile crizei de timp și, în general, ale stilului nostru de viață), tractul digestiv reacționează cu diaree, constipație, crampe abdominale, balonări și o senzație neplăcută de prea-plin.
Stomacul are nevoie de liniște
Unul dintre factorii care perturbă desfășurarea proceselor digestive este stresul. Specialiștii ne explică de ce: „Intestinul posedă un creier propriu. Compus din peste 100 milioane de celule nervoase, acesta are o structură la fel de complexă ca encefalul și funcționează într-un mod asemănător.” Creierul abdominal lucrează autonom, cu alte cuvinte, nu se supune voinței noastre și nu poate fi influențat de ea. În schimb, se află în contact nemijlocit și permanent cu encefalul. Drept urmare, atunci când neuronii de la „etajul superior” sunt suprasolicitați, abdomenul se alarmează și emite semnale SOS prin intermediul unor simptome. De aceea, un stil de viață ponderat, ferit de exagerări în plus sau în minus, centrat pe identificarea și satisfacerea nevoilor noastre reale, reprezintă principalul instrument cu ajutorul căruia ne putem asigura un intestin sănătos, dirijat de un creier abdominal stabil. În cadrul stilului de viață echilibrat, prielnic sănătății, se regăsesc ca elemente constitutive mesele luate mereu la aceleași ore, somnul suficient, precum și o porție zilnică (destul de consistentă) de mișcare. Ultima este deosebit de importantă, deoarece exercițiul fizic stimulează irigația sangvină a organelor și totodată antrenează musculatura stomacului și a intestinului responsabilă pentru transportarea prin mișcări peristaltice a alimentelor aflate în diverse stadii de prelucrare în interiorul tubului digestiv, astfel încât procesul de digerare să funcționeze ireproșabil.
Încercați să vă dați seama ce alimente tolerați mai bine
Hrana are o influență hotărâtoare asupra confortului nostru abdominal. La urma urmei, tractul digestiv vine în contact direct cu alimentele – și se constată că el reacționează diferit, de la o persoană la alta. Există oameni care consumă fără probleme un meniu copios, cu cinci feluri de mâncare, din care nu lipsesc brânzeturile de la antreu, friptura împănată cu grăsime și desertul, în vreme ce altora un dejun consistent le apasă ceasuri întregi stomacul, ca un bolovan. Unii se simt bine mâncând crudități, pe când alții sunt pedepsiți cu dureri de burtă. Nici fibrele alimentare, de însemnătate vitală pentru un stomac sănătos și pentru flora intestinală, nu sunt tolerate de toată lumea. Așadar, alimentația este o chestiune strict individuală, și de aceea fiecare dintre noi ar trebui s-o adapteze la nevoile specifice ale stomacului și intestinului său. Cei dintâi cărora li se adresează această recomandare sunt pacienții cu reflux gastroesofagian, oamenii care au adesea arsuri în capul pieptului, după ce mănâncă. La ei, mușchiul circular de la intrarea în stomac, numit cardia, nu mai închide perfect orificiul respectiv, permițând acidului gastric să urce în esofag, unde provoacă în spatele sternului o senzație de arsură dureroasă, ce se poate propaga până în zona faringiană. În prezent, boala de reflux gastroesofagian este o suferință larg răspândită, care afectează aproximativ 30% dintre europeni, procentul fiind considerabil mai mic la populațiile din Asia și Africa (doar 5%). Vorbim deci, și în acest caz, despre una dintre bolile caracteristice ale civilizației noastre.
Cum stingem focul arsurilor
Persoanele predispuse la reflux ar trebui să-și examineze mai îndeaproape meniul, pentru a observa ce anume le provoacă arsurile, deoarece factorii declanșatori nu sunt aceiași pentru toată lumea. Tocmai din acest motiv, gastroenterologii își îndeamnă pacienții să țină un jurnal, în care vor nota ce alimente consumă la fiecare masă și când apar senzațiile de usturime. Astfel, numeroși bolnavi vor constata că nu tolerează alcoolul, cafeaua, băuturile carbogazoase ori mâncărurile cu multă grăsime. În ciuda unor calități nutriționale unanim recunoscute, chiar și cruditățile se pot face vinovate de apariția simptomelor de reflux, din pricină că digerarea lor este mai anevoioasă și de aceea sunt reținute mai mult timp în stomac. La unii dintre suferinzi este important și momentul din zi în care se consumă un aliment sau altul. Întrucât cantitățile mari de mâncare dilată excesiv stomacul, prejudiciind cel puțin temporar tonusul sfincterului cardia, medicii recomandă înlocuirea celor trei mese principale cu cinci porții mai mici, repartizate de-a lungul zilei, dintre care ultima ar trebui luată cu patru ore înainte de culcare. Medicamentele antiacide (ex. Dicarbocalm și Maalox (Sanofi), Gaviscon (Reckitt Benckiser), Rennie Spearmint (Bayer), Bianacid (Aboca) și preparatele ce au rolul de a reduce secreția gastrică (ex. Omeprazol și Levant (Terapia), Ranitidina (Arena Group), Nexium (AstraZeneca) ajută la calmarea arsurilor, însă nu înlătură cauza refluxului. Administrarea lor pe termen scurt poate fi o idee bună pentru ieșirea din criză, dar cei ce-și doresc o soluție durabilă ar trebui mai degrabă să-și reconsidere alimentația și stilul de viață. „De pildă, scăderea în greutate este o măsură eficientă, deoarece surplusul de kilograme presează inutil asupra stomacului și esofagului. Renunțarea la fumat și o mai bună gestionare a stresului prin intermediul unui program de yoga sau al unei alte tehnici de relaxare pot reduce intensitatea refluxului. Același efect îl are și guma de mestecat, folosită la sfârșitul mesei, fiindcă stimulează fluxul salivar”, explică medicii gastroenterologi. N-ar trebui ignorate nici remediile tradiționale, ca argila, semințele de in ori sucul de cartofi, care pot atenua simptomele de hiperaciditate.
Una dintre cauzele bolii de reflux provine din slăbirea diafragmului, mușchiul ce desparte cavitatea abdominală de cea toracică. S-a constatat că exercițiile speciale de respirație, destinate întăririi planșeului diafragmatic, au totodată și un efect de fortificare a mușchiului inelar ce separă stomacul de esofag, prin urmare pot influența pozitiv refluxul gastroesofagian.
Antrenarea respirației abdominale. Mereu agitați și grăbiți, noi ne-am deprins să respirăm superficial, punând în mișcare mușchii toracici, care dilată și comprimă coșul pieptului – și în acest fel, utilizăm doar parțial capacitatea pulmonară de care dispunem. Respirația profundă și totală, practicată permanent de yoghini, este însă pornită din abdomen, prin deplasarea în sus și în jos a diafragmului. O puteți învăța, exersând-o câte 10 minute, de două ori pe zi. Exercițiu: Stați întinși, cu o mână așezată pe piept și cealaltă pe pântece. Inspirați lent, împingând abdomenul în afară, în vreme ce numărați până la 7. Observați că numai mâna de pe burtă s-a mișcat, pe când cea de pe piept a rămas aproape imobilă. Apoi expirați pe o numărătoare până la 8, eliminând aerul din plămâni prin retragerea abdomenului. Cu timpul, veți conștientiza procesul și îl veți putea repeta oricând, indiferent de poziția corpului și fără să-l verificați cu ajutorul mâinilor. Important este să urmăriți mental intrarea și ieșirea aerului din piept.
Un alt exercițiu este cel recomandat cântăreților, căci la ei forța și rezistența diafragmului reprezintă condiția obligatorie pentru o bună emisie vocală. Stând în picioare, cu spatele drept, cu brațele, umerii, gâtul și fața perfect relaxate, inspirați profund din abdomen, în modul descris mai sus, apoi expirați cu putere pe gură, în timp ce pronunțați un „S” prelung. Imaginați-vă mușchiul diafragmatic ca pe un piston care presează energic coloana de aer evacuată.
Calmarea intestinului iritat (colon iritabil)
O altă afecțiune digestivă întâlnită din ce în ce mai frecvent în zilele noastre este sindromul de colon iritabil, de care suferă circa o treime din populația adultă a Europei. Boala se manifestă prin tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipație și, uneori, alternanțe ale celor două), mucus în scaun, senzație de greutate în stomac după masă, balonări, crampe, grețuri, dureri difuze și arsuri, zgomote intestinale. Adesea, tabloul clinic se modifică și simptomele variază ca intensitate. Contracțiile musculaturii intestinale (mișcările peristaltice) sunt deficitare și dezordonate, de aceea colonul nu se mai golește complet, ci rămâne încărcat de reziduuri toxice. Patologia este dificil de diagnosticat, cu atât mai mult cu cât rezultatele analizelor de laborator și cele ale explorărilor imagistice sunt în general satisfăcătoare, motiv pentru care gastroenterologii au crezut multă vreme că au de-a face doar cu o dereglare funcțională, lipsită de substrat organic. Între timp, s-au descoperit însă dezechilibrele florei intestinale și, mai ales, permeabilitatea crescută a mucoasei intestinului. În mod normal, aceasta lasă să treacă în sânge anumite particule, dar în momentul când devine excesiv de permeabilă, nu mai acționează ca o barieră, ci permite și trecerea unor microbi, toxine și fragmente alimentare nedigerate, ceea ce declanșează reacții de apărare din partea sistemului imunitar, dând naștere unor inflamații locale și generale, care se cronicizează, provoacă atrofia mucoasei intestinale și malabsorbția unor substanțe nutritive importante.
Cauzele sindromului de colon iritabil sunt încă neclare. Se presupune o predispoziție genetică, dar sunt incriminate, de asemenea, tratamentele repetate cu antibiotice și medicamente antiacide, intoleranțele alimentare, ca și fluctuațiile hormonale (luând în considerare faptul că femeile reprezintă 67% din totalul pacienților și că starea de disconfort se acutizează în intervalul premergător menstruației). Ca factori agravanți, s-au identificat: alimentația greșită, stresul, sedentarismul. În scopul ameliorării simptomelor și al îmbunătățirii calității vieții, suferinzii sunt îndemnați să practice un antrenament de rezistență și să învețe tehnici de relaxare, chiar să se adreseze unui psiholog, pentru câteva ședințe de hipnoză clinică. Fitoterapia, tratamentul cu argilă medicinală, consumul de fibre și administrarea de probiotice prezintă avantajul de a fi complet lipsite de efecte secundare. Dieta se va stabili individual, însă, ca regulă generală, trebuie evitate alimentele iritante pentru mucoasa intestinului: condimentele, prăjelile, cafeaua, băuturile carbogazoase și alcoolice (în special berea), dulciurile concentrate, grăsimile, laptele și legumele care fermentează (fasolea, varza, sfecla roșie, conopida, broccoli).
Când ne ducem cu infecția gastrointestinală la medic
Aproape că nu există cineva care să nu fi avut o infecție gastrointestinală, măcar o dată în viață. Când ea este provocată de un virus, diareea, greața și vărsăturile dispar de la sine într-o zi sau două. Dacă se adaugă și o febră care nu vrea să cedeze, în scaunul diareic apare sânge, și vărsăturile continuă și după 72 de ore, înseamnă că la originea problemei se află o bacterie, de exemplu Salmonella, Shigella, Escherichia coli sau Campylobacter. În acest caz, va fi nevoie de un tratament cu antibiotic, prescris de medic.
Infecțiile gastrointestinale sunt extrem de contagioase. De aceea, când unul din membrii familiei se îmbolnăvește, trebuie instituite reguli stricte de igienă în toată casa. Pericolul dispare abia după ce s-au remis diareea și febra. Din fericire, neplăcerile de acest gen pot fi prevenite. În timpul verii, pe caniculă, este de preferat să renunțăm la alimentele sensibile, care se alterează ușor, cum sunt peștele și crustaceele. Dar și în carnea crudă se pot înmulți bacterii, precum Salmonella sau Campylobacter, atunci când frigiderul nu asigură condiții de răcire corespunzătoare. Deci, aveți grijă ca peștele, puiul sau cotletul de porc să fie bine prelucrate termic. Însă cea mai eficientă profilaxie o constituie o floră intestinală sănătoasă, care va respinge prin forțe proprii germenii veniți de niciunde, pătrunși prin efracție și puși pe rele.
Vezi și: https://www.formula-as.ro/2021/04/05/leacuri-naturale/
