• Milioane de oameni sunt victime ale schimbărilor bruște de temperatură și de presiune atmosferică. Dacă vă confruntați, fără cauze aparente, cu dureri cumplite de cap, amețeli, dureri de inimă, somnolență sau palpitații, folosiți îndreptarul nostru de prim-ajutor •
1. O presiune atmosferică ridicată
• Zile bune pentru cardiaci •
Meteosensibilitatea are și o latură pozitivă când acul barometrelor urcă. Unii oameni cu probleme de sănătate, de pildă cardiacii, se simt deosebit de bine, indiferent dacă în acel moment e iarnă și frig sau vară și cald. Atunci presiunea atmosferică este optimă pentru ei. În plus, prezența soarelui stimulează secreția de serotonină, hormonul fericirii. Statisticile confirmă efectul: numărul accidentelor scade.
2. O presiune atmosferică joasă
• Junghiuri, insomnie, dureri de cap •
O perioadă ploioasă, cu tot ce înseamnă ea – nori grei, negri și presiune atmosferică scăzută – le dă multora dureri de cap, nu la figurat, ci la propriu. Mulți oameni presimt ce vine cu câteva zile mai devreme, fără a avea nevoie de buletinele meteorologice. Din păcate, nu este un motiv de bucurie. Ei trăiesc senzații neplăcute de apăsare pe sinusuri, junghiuri în membre, dureri de cap sau tulburări de somn. Vă puteți lua, totuși, câteva măsuri de apărare: ieșiți la aer curat, în ciuda umezelii, respirați profund, mâncați multe fructe și legume, pentru a vă alimenta rezerva de minerale a organismului și, în măsura în care este posibil, feriți-vă de stres.
3. Front de aer rece
• Zile rele pentru astmatici și reumatici •
Multe persoane meteosensibile vor începe să aibă probleme. Mai ales la bolnavii de reumatism, la astmatici și la pacienții cu bronșită cronică simptomele se pot accentua. Ce recomandă medicii: evitați, pe cât posibil, eforturile exagerate, la nevoie luați analgezice și combateți stresul produs de schimbările de vreme, cu exerciții de relaxare sau programe de yoga.
4. Căldură bruscă
• Inima e pusă la încercare •
Ieri vânt și rafale de ploaie rece, astăzi, 30 de grade Celsius: în ultima vreme, temperaturile pot crește atât de brusc, încât inima și sistemul circulator sunt suprasolicitate de aceste șocuri. Iată ce vă ajută: beți multă apă (nu alcool!), purtați îmbrăcăminte lejeră, mișcați-vă într-un tempo mai lent (amânați antrenamentul sportiv pentru orele serii) și nu stați prea mult timp în plin soare.
Luați „gluma” în serios!
Deși numeroși medici refuză încă să ia în serios meteosensibilitatea, privind-o ca pe o simplă fantezie a pacientului, sunt țări unde această atitudine a început să se schimbe.
Principala concluzie la care s-a ajuns este următoarea: vremea nu constituie cauza problemelor de sănătate, ci doar le declanșează. În special fronturile atmosferice ploioase, care vin sau pleacă, aducând cu ele mase de aer rece sau cald, pot agrava afecțiuni deja existente (vezi tabelul). Cine constată că reacționează brusc și cu o intensitate neobișnuită la capriciile vremii ar trebui să se prezinte la medic, pentru a fi investigat. Căci neplăcerile cu care se confruntă pot reprezenta un prim semn ce indică faptul că în organismul său există un focar inflamator sau că tensiunea arterială se abate de la normal.
Exerciții pentru cei cu sistemul nervos sensibil
Planul de antrenament pentru sistemul nostru nervos cuprinde, în primul rând, o ieșire zilnică din casă, de minimum jumătate de oră. O plimbare sub cerul liber, indiferent de temperatură, fie că burnițează, strălucește soarele ori se dezlănțuie furtuna. Cu cât mai mulți mușchi intră în acțiune, cu cât mai intens este stimulată circulația sângelui, cu atât mai bine. Și practicarea cu regularitate a dușurilor scoțiene – fierbinte-rece – sau procedurile cu apă de tip Kneipp ne consolidează rezistența pe termen lung, ajutându-ne să facem față, fără probleme, variațiilor climatice.
Totuși, uneori este necesară și prudența. La apariția subită a unui val de căldură ar trebui să ne menajăm. Mai ales în combinație cu o umiditate crescută a aerului, condițiile neobișnuite de temperatură obligă corpul la o muncă de ocnaș: ca să transpire, el consumă o energie enormă. Pentru a nu vă suprasolicita sistemul circulator, în momentul când temperaturile vor urca abrupt, pentru prima dată în acest an ar fi bine să evitați la început expunerea directă la soare, să consumați multe lichide (preferabil apă), să purtați o îmbrăcăminte ușoară, care permite pielii să respire, și să vă programați activitățile sportive către seară.
Iar cei ce manifestă o meteosensibilitate acută își pot fortifica organismul cu un aport de minerale și oligoelemente: magneziu (îl găsim, de exemplu, în produsele din cereale integrale), calciu (mai ales în lapte, iaurt, brânzeturi), potasiu (printre altele, în fructe proaspete și uscate) și seleniu (în primul rând în carne, pește, ouă). Combinația acestor patru elemente constituie formula ce poate ajuta numeroase persoane meteodependente să reziste stresului climatic. De asemenea, există indicii că și roinița, o binecunoscută plantă medicinală, ar avea un efect calmant asupra sistemului neurovegetativ. În fine, homeopatia are la rândul ei un cuvânt de spus: ea propune o schemă de tratament compusă din trei remedii: Passiflora, Valeriană și Coffea arabica, toate în diluția D6.
Dicționar meteo:
Anticiclon – Vreme însorită, presiune atmosferică optimă.
Front de aer cald – Când se apropie o zonă depresionară, de cele mai multe ori venind dinspre nord-vest, ea e însoțită de o masă de aer cald. Pe măsură ce se apropie vremea ploioasă, persoanele meteosensibile reacționează tot mai puternic.
Ciclon – Ploaie, nori groși, presiune atmosferică scăzută.
Front de aer rece – Zona depresionară se îndepărtează, ducând cu sine o masă de aer mai rece. Semn caracteristic: norii încep să se risipească, vedem din nou cer senin.
