Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „România nu are o politică coerentă de protecție a mediului”

– La trei ani de la marele miting al diasporei din Piața Victoriei, dosarul violențelor împotriva pro­tes­ta­tarilor e încă în aer. Cum apreciați situația Jus­ti­ției noastre, la trei ani de la acele evenimente? Dar ie­șirea publică a președintelui Klaus Iohannis, care îl acuză pe ministrul Stelian Ion de impasul legii de des­ființare a Secției Speciale pentru Investigarea In­fracțiunilor din Justiție? Cine e de vină, până la urmă, pentru acest blocaj?

– Cine altcineva ar putea fi vinovat pentru impasul legii de desființare a SIIJ, decât cei care au blocat-o în Parlament, introducând amendamente contrare re­co­mandărilor Comisiei de la Veneția și altor organis­me­europene? Adică UDMR, cu complicitatea PNL. Lor ar fi trebuit să li se adreseze președintele Iohannis, dacă era corect, și nu ministrului justiției, Ste­lian Ion, care a introdus proiectul în Parlament, un­de zace și acum, pentru că UDMR vrea de fapt ca SIIJ să-și continue existența, ca o secție specială a Par­chetului General. Problema, spune ministrul Ste­lian Ion, este de fapt teama de DNA, căci UDMR și PNL nu vor ca DNA să instrumenteze dosarele de co­rup­ție ale ma­gistraților, cum prevede proiectul guver­na­mental. Re­fuzul unui compromis dezonorant pe tema SIIJ nu este însă singurul motiv pentru care Klaus Iohannis îl atacă, nejustificat, pe ministrul Jus­tiției. Pre­ședintele este, se pare, deranjat de faptul că mi­nistrul Stelian Ion a demarat procedurile pentru ocu­parea posturilor de conducere vacante din princi­palele parchete, ceea ce va face mai complicată, dacă nu imposibilă, numirea favoriților domnului Iohannis pe aceste poziții. Ceea ce pentru societate poate fi un lucru bun, având în vedere că preferata președintelui, impusă anul trecut la DIICOT, adică Giorgiana Hosu, a orchestrat cla­sarea dosarului violențelor din 10 au­gust și apoi res­pin­gerea cererii de anulare a clasării de către Tribu­nalul București, din cauza unei acțiuni prost formulate. Dosarul 10 august devine astfel, gra­ție șefului statului, încă unul din dosarele cu im­plicații majore pe care justiția românească nu reușește să le rezolve. Nu știm ce rezultate va avea demersul ce­lor 13 organizații ci­vice și al puținelor asociații de ma­gistrați care cer reluarea anchetei, mai ales că o parte din probe au fost deja compromise. Dar știm si­gur că nici politicienii PSD, PNL și UDMR, nici pre­ședintele Iohannis, nu vor mișca un deget pentru a se asigura că justiția func­ționează în interesul cetățenilor, și nu pentru a proteja „sistemul ticăloșit” transpartinic.

– Experții ONU în domeniul climei au emis un raport extrem de alarmant despre pericolul pe care îl reprezintă schimbările climatice generate de om. Nu­mit „Cod roșu pentru umanitate”, raportul aver­tizează în legătură cu accelerarea încălzirii globale și cu dezastre „fără precedent”. Cum ar trebui să ac­ționeze România, pentru o mai bună protejare a me­diului în care trăim?

– România ar putea începe prin a lua în serios ches­tiunea protejării mediului, ceea ce nu este deo­cam­dată în stare să facă, după cum o dovedesc pro­ce­sele deschise împotriva României de Comisia Euro­pea­nă, pentru nerespectarea recomandărilor europene privind managementul deșeurilor. Situația este atât de rău scăpată de sub control, încât nu poate fi rezolvată nici de Garda de Mediu, al cărei președinte este bine in­tenționat, nici de ministerul mediului, al cărui mi­nis­tru vorbește mult dar face foarte puțin în privința re­ducerii poluării, și nici de autoritățile locale, care ar fi trebuit să rezolve măcar problema gropilor de gunoi și a sortării deșeurilor. De fapt, România nici nu are o politică coerentă de protecție a mediului și de re­du­cere a emisiilor de CO2, iar fondurile alocate pro­tec­ției mediului au fost folosite pentru a mulțumi firmele clientelei politice, nu pentru a rezolva probleme con­cre­te. Guvernanții nu se gândesc la acest aspect, care nu le aduce nici profit, nici popularitate, deși au la dis­poziție fondurile europene oferite prin PNRR. Mi­niș­trii PNL pricep greu că PNRR trebuie să prevadă mă­suri relevante pentru tranziția verde în proporție de 37%. Cea mai dramatică rămânere în urmă o avem, probabil, în domeniul energiei, unde ministerul de resort este, potrivit experților, incapabil să gândească proiecte privind construcția infrastructurii necesare înlocuirii, fie și parțiale, a combustibililor fosili cu hidrogen, cum preconizează UE. În schimb, pentru că nu-și pot scoate clientelismul din codul genetic, au pro­pus alocarea a 545 de milioane de euro unei aso­cieri a Romgaz cu o firmă privată cu experiență zero în domeniul construcției centralelor termice. Evident, Co­misia a respins propunerea. Pe scurt, ca să contri­buie la efortul mondial de salvare a Planetei, România tre­buie să-și corecteze deficiențele structurale și să-și re­formeze din temelii clasa politică și concepția despre guvernare. Europa este dispusă să ne ajute, inclusiv financiar, dar trebuie să vrem și noi.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian