Sărbători de iarnă?

Vom intra, pentru a doua oară consecutiv, în săr­bătorile de iarnă, sub amenințarea infectării pan­­demice cu virusul mutant Covid 19. Noul gu­vern, instalat sub conducerea generalului Nicolae Ciucă la Palatul Victoria, a propus o serie de mă­uri de relaxare a constrângerilor impuse de pre­venția antipandemică. Românii vor putea participa la petrecerile de Crăciun şi Anul nou, fără limi­tările din anul trecut, dar cu unele minime precau­ții. La ieșirile stradale, masca protectoare rămâne obligatorie. Călătoriile spre casă, deja tradiționale, ale membrilor diasporei, trebuie să respecte o serie de reguli specifice „alertei”, mai ales că în multe dintre ţările lor de adopție nu se vorbește de rela­xare, ci de o creștere a constrângerilor. Valul al cincilea al infectărilor cu SARS-COV se manifestă şi se extinde în tot Occidentul. Este normală, prin ur­mare, prezentarea la granițe a „certificatului verde” şi testarea (antigen şi PCR) a celor dornici de călătorie, ce ar putea să fie, fără să o vrea, agenți ai răspândirii virusului. Mutațiile acestuia, tot mai complicate şi mai rapide, îl fac greu de depistat şi, implicit, greu de controlat. Pentru majoritatea ab­solută a specialiștilor, vaccinarea a rămas singura mă­sură valabilă de a opri (sau de a încetini) răspân­direa „duşmanului viclean” (cu consecințe tra­gice). În România, numărul victimelor (raportat la an­samblul populaţiei) a căpătat o proporție îns­păi­mântătoare. Cu mult peste 50000 de morți, ţara noas­tră conduce în Europa în această cursă ma­cabră. Dorința românilor de relaxare, de petrecere liberă, este însă atât de mare, încât, profitând de intrarea valului patru al pandemiei într-un „platou” (stabilizare a numărului de infectări), guvernul a decis relaxarea de care am amintit mai înainte. Domnii Ciucă, Rafila, Arafat & comp. şi-au asu­mat astfel un risc cu consecințe greu previzibile. După precedenta relaxare (în contextul „petrece­rilor de vară”) curba infectărilor a crescut catas­trofal, cu efecte dureros măsurabile. Prin urmare, cum se explică „larghețea” guvernului în reducerea măsurilor de prevenție a infectărilor?

Răspunsul e simplu: motivul relaxării măsurilor antipandemice în România este unul politic. Majo­ritatea absolută a cetățenilor români sunt stresați de amenințările economice generate de crizele su­prapuse ce grevează ţara. Scumpirile în lanţ, pro­vo­cate de creșterile brutale ale prețului la energie, precaritatea infrastructurii de aprovizionare cu apă şi căldură, a transporturilor şi a sistemului sanitar sunt surse consistente de revoltă populară. Con­secințele administraţiei „relaxate” a statului din ultimele trei decenii se văd acum mai clar decât ori­când. Românii vor, desigur, să se bucure de viață în orice împrejurări, mai ales că „țara” nu prea le-a oferit, în ultima vreme, prea multe pri­lejuri pentru asta. Eşecul campaniei de vaccinare – prost conduse de autorităţi, şi cu argumente con­tradictorii, le-au arătat starea jalnică a sistemului sanitar. Iar implicarea „mafiilor de partid” în dis­tribuirea medicamentelor şi a dotărilor antipan­demice i-a împins să suspecteze o exagerare a amplorii infectărilor, pentru justificarea afacerilor cu aceste produse. Campaniile publicitare ale unor „conspiraționiști” în căutare de „glorie electorală” i-au derutat şi i-au făcut nepăsători la primejdia reală a maladiei. Chiar şi condiționările actuale, legate de „certificatul verde” şi de testările normale pentru activitățile ce presupun contacte fizice publice (şcoala, activitățile economice, specta­co­lele etc.) sunt puse la îndoială, mai ales după ce me­dia a dezvăluit afacerile oneroase legate de achi­zițiile serurilor şi ale testelor aferente. La mo­tivația reacției de rezistenţă a populației faţă de vaccinare şi faţă de măsurile conexe de depistare şi prevenție a maladiei se adăugă şi învinuirile reci­proce în privința controlului pandemiei, cu iz electoral, dintre PSD şi PNL, partidele ce conduc alianța de guvernare în funcţiune.

Este clar pentru oricare observator al situaţiei faptul că statul român suferă de o gravă criză a autorităţii. Nepăsarea şi corupția administrației, sub toate guvernele ce s-au perindat la conducerea ţării din ‘89 încoace, minciunile electorale ale combatanților partinici, interesați doar de utilizarea puterii în folos propriu, au făcut ca omul de rând, cetățeanul obișnuit, să nu mai aibă nicio încredere în cei pe care, în lipsă de alternativă, îi alege să îi „conducă” viaţa. Deciziile de relaxare a restric­țiilor sanitare ale guvernului Ciucă sunt necesare pentru a alimenta „bucuria sărbătorilor”, dar cu măsurile paleative ce le însoţesc, anunță un risc ale cărui consecințe nu par asumate de nimeni…