Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Unele dintre cele mai importante descoperiri din domeniul arheologiei biblice

1. Amuletele Ketef Hinnom

Harta biblica de la Mabada (Foto: Shutterstock)

La Ketef Hinnom, un sit arheologic încorporat în „Menachem Begin Heri­tage Center” din Ieru­sa­lim, au fost descoperite două mini-suluri din argint, care în Antichitate aveau rol de amuletă. Sulurile sunt vechi de 2.600 de ani și au fost gravate cu mare grijă, cu un text în pa­leo-ebraică. Însă cel mai im­portant este că în cadrul tex­tu­lui se regăsește cel mai vechi pasaj biblic iden­ti­ficat până în prezent. Pe amu­letele despre care cercetătorii cred că erau fo­losite pentru a-i oferi pro­tecție purtătorului stă scris că Yah­weh (numele lui Dumnezeu din Biblia ebraică) este mai puternic decât Satana și „decât orice rău” și că Yahweh este „mustrătorul și pedepsitorul Celui Rău”!

2. Orașul Biblic Sha’Arayim

Khirbet Qeiyafa (denumirea modernă) este o așezare care a înflorit în urmă cu 3.000 de ani și ale că­rei ruine au fost descoperite la 30 de kilometri sud-vest de Ierusalim. În urma săpăturilor, arheo­logii au scos la iveală un zid împrejmuitor foarte solid, care era pre­văzut cu două porți de acces și delimita un perimetru de 2,3 hectare. Cerce­tăto­rii au ajuns la con­cluzia că acesta era orașul biblic Sha’­ara­yim, pomenit în episodul luptei din­tre Da­vid și Goliat! De asemenea, ar­heo­logii au mai i­dentificat și o struc­tură complexă, de peste 1000 de metri pătrați, despre care se crede că a fost palatul regelui David!

Orașul Sha’arayim a jucat un rol crucial și în pe­rioada „Mo­nar­hiei Unite”, adică a re­gatului care a pre­cedat Regatul Iu­deii și Regatul Is­rael (din Epoca Fie­rului). Există mai mul­te pasaje din Bi­blie care se referă la „Monar­hia Uni­tă”, dar și alte câ­teva texte is­torice. Arheologii au mai descoperit, la Tel Eton, și o casă ve­che de 3.000 de ani, care certi­fică existența acestui regat. Casa era una dintre cele mai mari din localitate, având o am­prentă la sol de 230 de metri pătrați!

3. Uriașul megalit de sub Marea Galileei

Sub apele Mării Galileei, arheologii au desco­perit cu uimire un megalit (denumirea generică dată unor monumente preistorice, cu funcție necunos­cută, realizate din blocuri gigantice de piatră, faso­nate astfel încât să se asambleze perfect, de obicei în forme circulare; un exemplu de structură mega­litică este celebrul Stonehenge, din Anglia) de di­men­siuni uluitoare: un diametru de 70 de metri și o înăl­țime de 10 metri! Cu alte cuvinte, megalitul de sub Marea Galileei este de două ori mai mare de­cât cer­cul exterior al ansamblului de la Stone­henge! Se es­timează că greutatea totală a construc­ției din ba­zalt depășește 60.000 de tone! De ase­menea, se presupune că vechimea edificiului este între 4.000 și 12.000 de ani (așadar, este mai vechi decât Stone­henge sau Marea Piramidă din Egipt!) și că el ar fi fost ridicat într-o perioadă în care nivelul apei mării era mult mai scăzut decât în prezent, iar la o distanță de circa 1,6 kilometri se afla un oraș numit Bet Yerah sau Khirbet Kerak. Evident, nimeni nu știe cine a realizat acest megalit, în ce scop și, mai ales, cum, date fiind dimensiunile sale urieșești și tehnica rudimentară care se spune că exista în acea epocă!

4. Biserica apostolilor din Betsaida

Lângă Marea Ga­li­leei, de această dată, au fost descoperite ruinele unei biserici din Epoca Bi­zan­tină, veche de cir­ca 1.400 de ani. În in­teriorul struc­turii s-au mai păstrat încă o serie de moza­icuri elaborate și un nu­măr de splendide sculp­turi în marmură. Bise­rica, în sine, este o ca­podoperă și, datorită ve­chimii, are o valoare inestimabilă, însă mai important decât atât este faptul că, în urma cer­ce­tărilor, se pare că ea a fost edificată în centrul Bet­saidei (sau Bethsaida, în traducere „Casa pesca­rilor”), satul de pescari unde Biblia ne spune că Iisus Hristos a făcut două minuni: a redat vede­rea unui orb (Marcu 8:22-26) și a hrănit 5.000 de oameni cu cinci pâini și doi pești (Luca 9:10-17)! De asemenea, să nu uităm, Betsaida a fost satul natal al apostolilor Petru, Andrei și Filip (Ioan 1:44), ceea ce ar însemna că edificiul recent desco­pe­rit este legendara „Bi­serică a Apos­tolilor”, despre care se știe că a fost cons­truită pentru a-i onora pe cei trei discipoli ai lui Hristos și că a fost ridicată pe locul casei lui Petru și Andrei, care au fost frați. Prima descri­ere a „Bisericii Apos­tolilor” a fost făcută de un pelerin creștin, epis­copul bavarez Willibald, care a ajuns în Bet­saida în anul 725 d.H. Săpă­turile continuă, arheo­logii sperând să găsească sub nivelul bisericii casa lui Petru și Andrei!

5. Harta de la Madaba

Descoperită într-o biserică din Madaba (lo­ca­litate aflată în prezent pe teritoriul Iordaniei, țară învecinată cu Israelul), harta aceasta este cea mai veche descriere cartografică descoperită până acum a Țării Sfinte. Harta a fost realizată sub forma unui mozaic așezat pe podeaua bisericii, și datează din perioada anilor 560-565 d.H. Inițial, ea prezenta teritoriul Țării Sfin­­te, cu ex­tin­de­re până în su­dul Siriei și par­tea centrală a E­gip­tului. La mo­mentul des­co­pe­ririi, mo­zaicul fu­se­se de­­ja dete­rio­rat, astfel că o par­te semnifi­cati­vă din hartă dispăruse, însă ceea ce s-a păstrat este un frag­­ment care etalează o descriere detaliată a vechiu­lui Ierusalim. „Perspectiva aeriană ne arată, în chiar centrul hărții, un oraș de formă ovală, încon­jurat cu un zid de apărare cu șase porți de acces și două­zeci și unu de turnuri, o piață centrală străjuită de co­loane (…) și alte treizeci și șase de clădiri pu­blice, de biserici și mănăstiri, identifi­cabile și azi,” a scris Jerome Mandel într-un articol publicat în vo­lumul „Negoț, călătorii și explorări în Evul Mediu: o enciclopedie”.

Ines Hristea

S-a născut în Bucureşti. A absolvit prestigiosul liceu de limbă franceză „Şcoala Centrală”, la secţia Bilingvă (Franceză-Engleză); Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, la secţia Engleză-Franceză, cu o lucrare în specialitatea Civilizaţia Angliei, lucrare purtând titlul „Entertainments of the English”; programul de Masterat American Studies, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, cu o dizertaţie purtând titlul „West of Everywhere”, în specialitatea Film Studies; programul doctoral al Facultăţii de Film, din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, din Bucureşti, în specialitatea Cinematografie şi Media, cu o teză de doctorat purtând titlul „Imaginea copilului în film”. Este interesată de literatura, istoria şi arhitectura românească, de egiptologie şi arta renascentistă. Este o mare iubitoare de animale şi, implicit, de natură.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian