Vești bune despre România

– Chiar dacă veștile de la granița cu Ucraina nu sunt deloc în­curajatoare, România ține tare de cârmă în mijlocul furtunii și își vede de drumul său. Printre miile de știri despre evo­lu­ția con­flictului din țara vecină, am găsit și săptămâna aceas­ta câ­teva argumente care să ne dea puterea să mer­gem mai departe –

Vila Reginei Maria din Mamaia revine în proprietatea statului!

O știre cu adevărat extraordinară! Du­pă o campanie de 8 ani, dusă de pre­sa lo­cală și de opinia publică din Ma­maia, Vila Reginei Maria de la malul Mării se în­toar­ce la comunitate. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că mo­numentul istoric a fost privatizat ilegal în 2003 și revine în pa­trimoniul statului.    Clădirea, cu o supra­față totală de 5.000 de metri pătrați, fusese vândută cu 80.000 de euro, la prețul unui apar­ta­ment banal, în vreme ce terenul din jur a fost dat cu 23 euro/mp deși, la acea vre­­me, terenurile din Mamaia erau vân­dute cu peste 200 de euro. Decizia ins­tan­ței re­pre­zintă o premieră în România, în cazul vân­zării unui monument istoric fără respec­tarea dreptului de preempțiune al statului.

Dansatori ucraineni refugiați – pe scena Operei Române

România continuă să se implice activ în criza uma­nitară declanșată de războiul din Ucraina. Mai mulți dansatori de balet ucraineni, care au fugit din calea agresiunii Rusiei, au fost angajați de Opera Na­țională din București și au fost deja distribuiți în spectacolul „Giselle”, de Adolphe Adam. Dansatorii au semnat contracte în regim de colaboratori și câș­tigă în jur de 3.000 de lei pe lună, putând să își caute și alte angajamente în paralel. Bogdana Alekseeva, Ro­dion Yatsyk, Aibek Ryskulbekov, Lara Paraschiv și Jimi Kustarbek Uulu au venit în România după in­vadarea Ucrainei de către Rusia și au fost invitați să ia parte la programele de studiu ale Operei Națio­nale.

Investiție-record la Câmpia Turzii

Știri bune vin și din do­me­niul economic: o companie din Su­edia a anunțat zilele acestea o in­vestiție-re­cord, de 45 de milioane de eu­ro, cea mai ma­re investiție pri­vată din istoria municipiului Câmpia Turzii. Societatea WIP Indus­tries, cu capital 100% suedez, va angaja, în prima fa­ză, 200 de persoane. În centrul de producție din Ar­deal vor fi reali­zate componente pentru mo­bilier, în baza unui con­tract ferm, mul­tianual, pe care societatea îl are cu celebra com­pa­nie Ikea.

Premiu de critică pentru filmul românesc

Filmul românesc „Căutătorul de vânt” a câștigat, zilele trecute, pre­miul FIPRESCI (acordat de Federația In­ter­națională a Criticilor de Film) în cadrul „Sofia International Film Fes­tival”, găz­duit de capitala Bulgariei. Juriul a apre­ciat „măiestria reflecției asupra existen­ței umane și modul în care se folosește lim­bajul cinematografic în a revela fru­musețea naturii și a vieții de zi cu zi”. Fil­mul este regizat de Mihai Sofronea, iar actorul Dan Bor­de­ianu joacă ro­lul prin­cipal. Din dis­­­tri­buție mai fac parte Olim­pia Melinte și Adrian Ti­tieni. „E o bucurie să vedem că re­acţia publicului bulgar a fost la fel de entu­ziastă ca aceea din sălile în care am pre­­zentat filmul în România”, de­cla­ră regizorul Mihai Sofronea.

Proiect german de 1 miliard de euro!

Grupul german Varta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de baterii, vi­zează România ca locație pentru o unitate de producție de baterii pentru mașini elec­trice, o investiție ce se va ridica la 1 miliard de euro. Țara noastră ar putea finanța cu fonduri europene anumite componente ale investiției. Anunțul a fost făcut de către Ro­xana Mînzatu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Uni­ta­tea se va baza pe tehnologii înalte și pe forță de muncă bine pregătită. Echipa mi­nis­terului va oferi tot suportul posibil care să faciliteze decizia investitorului de a opta pentru România”, declară Roxana Mînzatu. La începutul lunii februarie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit și el cu re­prezentanţii VARTA. Producătorul german deţine deja o fabrică de baterii la Braşov.

Pistă de biciclete de-a lungul Someșului

Consiliul Local Florești și-a dat acordul pentru aso­cierea cu Municipiul Cluj-Napoca și comunele Gilău și Apa­hida, pentru realizarea unui culoar velo și pietonal, de-a lungul râului Someș. Proiectul este prevăzut în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, 2021-2030. La fel ca în cazul me­troului, Floreștiul va delega desfășurarea procedurilor de achiziție publică și semnarea contractelor către Cluj-Napoca. Pista de biciclete va fi integrată și în viitoarea Cen­tură Metropolitană. În plus, alături de acest culoar, se do­rește realizarea a încă două legături velo între Florești și Cluj-Napoca, una dintre ele pe marginea DN1.

Vinurile românești, vedete la export

Vinurile românești au fost, la finele anului trecut, vedete pe faimoasele panouri publi­citare luminoase din Times Square, kilometrul 0 al New York-ului. Inițiativa este parte dintr-o cam­panie de anvergură prin care compania „Carre­four România” vrea să deschidă piața externă pentru cramele și soiurile de vin din țara noas­tră. Cu me­sajul „Des­­chidem Vi­nul Româ­nesc”, la New York a fost organizat un eve­niment spe­cial, unde jurnaliști, experți in­ternațio­nali, im­portatori și autorități din Statele Unite au degustat șa­se vinuri pro­duse ex­clusiv din soiuri au­tohtone. „Țara noastră se află pe locul 6 în Eu­ropa ca producător de vin, deci avem un potențial uriaș”, spun inițiatorii. Vi­nurile noastre nu au trecut neobservate în Ame­rica: au fost menționate într-un articol în reputata re­vis­tă „Forbes US”, printre reco­man­dările cu cele mai bune vi­nuri care tre­buie în­cer­cate în 2022.