RODICA CULCER despre… „Deocamdată, ucrainenii sunt cei mai aprigi critici ai Budapestei”

– Pe fondul războiului, tensiunile dintre Ucrai­na și Ungaria cresc pe zi ce trece. Recent, un perso­naj important din echipa președintelui Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Viktor Orbán că ar fi cons­pirat cu Vladimir Putin să ocupe teritorii în urma războiului (Transilvania și Transcarpatia). Poate duce această adversitate cu Ucraina, la o izolare și mai mare a Ungariei în cadrul Uniunii Europene?

– Deocamdată, UE pare țintită mai degrabă să forțeze Ungaria, printr-o combinație de constrângeri și recompense, să se alinieze la politica sa.    Faptul că UE pare dispusă să accepte o derogare pentru Un­garia și Slovacia de la embargoul preconizat asupra importurilor de petrol rusesc, în schimbul unui vot favorabil asupra unui nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, sugerează că Bruxelles-ul negociază cu Ungaria ca să evite o ruptură a Uniunii, dar are des­tule pârghii pentru a împiedica Budapesta să-i blocheze inițiativele majore. La urma urmei, este și greu să pui la zid Ungaria, atâta vreme cât ea nu s-a îndepărtat prea mult de politica pro-Kremlin dusă fără jenă de Germania, în era Merkel. Oare nu a semnat Germania acordul pentru gazoductul Nord­stream 2, în 2015, adică imediat după ocuparea Cri­meei? Mai mult, ministrul de externe ungar afirmă că nu îi pasă de „ce spun oamenii din Est și din Vest”, pentru că economia Ungariei nu poate func­ționa fără petrolul rusesc. Face, totuși, această    afir­ma­ție în Kazahstan, unde s-a dus să identifice surse alternative de carburant… Deocamdată, ucrainenii rămân cei mai aprigi critici ai Budapestei, ceea ce afectează reputația internațională a lui Viktor Orban, mai ales că au dreptate în privința ambițiilor terito­riale ale Ungariei. Ne amintim că în 2014, imediat după ocuparea Crimeei, Viktor Orban cerea autono­mie pentru maghiarii din Transcarpatia, cum cere și pentru cei din Transilvania, urmând „modelul Putin” de susținere, cu orice mijloace, a minorităților ruso­fone de pretutindeni. Nu este exclus să fi sperat ca Rusia să-i cedeze o parte din Transcarpatia,    în cazul în care ar fi reușit să cucerească Ucraina. Orban ră­mâne în continuare o problemă pentru UE și nu ne rămâne decât să sperăm că liderii europeni vor găsi o formă eficientă de control asupra sa – căci pe în­țelepciunea electoratului ungar nu se poate conta.   

– Conform celui mai nou sondaj „Eurobaro­metru”, tinerii din România sunt, într-o proporție covârșitoare, pro-europeni și încrezători în viitorul Uniunii Europene. E optimismul caracteristic vârs­tei, sau avem motive să credem că vine din urmă o ge­nerație decisă să țină România pe linia conso­lidării integrării europene?

– În primul rând, este vorba despre o generație care nu a cunoscut comunismul și nu are de ce să fie „nostalgică”. Aspirațiile sale au fost modelate prin raportare la modelul european. Este o generație care a călătorit, a muncit și a studiat în UE și a putut să vadă avantajele pe care le oferă statele cu democrații consolidate și economii de piață funcționale. De altfel, 63% din cei chestionați au o părere bună despre modul în care funcționează democrația în sta­tele europene, cu 13% mai mulți decât cei care consi­deră că democrația funcționează bine în România. Ar trebui, deci, să ne întrebăm, dacă nu cumva entu­ziasmul pentru Europa și politicile europene în pri­vința educației și protecției mediului, de care tinerii se arată foarte interesați, nu sunt și o formă de protest față de modul în care guvernul României tratează aceste chestiuni sau față de corupția și mediocritatea elitelor politice românești, care blochează racordarea țării la standardele europene. Judecând după exodul tinerilor români spre statele europene avansate, pro­babil că această interpretare este corectă. Problema care se pune pentru viitor este, așadar, în ce măsură tinerii vor lupta pentru valorile europene în România sau, decepționați de calitatea politicilor și a politi­cie­nilor puterii, de funcționarea defectuoasă a insti­tu­țiilor, de corupție, de subperformanța din domeniul educației și de disprețul față de chestiunile legate de mediu, nu vor părăsi, pur și simplu, o țară care se în­depărtează tot mai mult de standardele europene, prin contribuția generațiilor de vârstă medie și înain­tată, majoritar înfeudate „sistemului” și ostile schim­bă­rilor, potrivit aceluiași Eurobarome­tru.Tinerii pro-europeni pot schimba în bine România, dacă rămân în țară, dar, în egală măsură, o pot condamna la mar­ginalizare și stagnare, dacă o părăsesc. În loc să fie preo­cupați de acest ultim pericol, guvernanții mi­zează pe electoratul conservator, anti-european. O opo­ziție pro-europeană față de actuala putere nu a fost nicicând mai necesară ca acum.