ALEXANDRA PALCONI-SITOV (Președintele Asociației „Prin Banat”):”Toate poveștile pe care le descoperim sunt impresionante!”

Afiliat marelui eveniment „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”, „Cămine în mișcare” este un proiect prin care poveștile migrațiilor din Banatul istoric au fost preluate și interpretate de artiști din diferite do­menii. Astfel au luat naștere cărți, filme docu­mentare, spectacole de teatru, expoziții de artă.

Banatul – o Europă în miniatură

– Ce înseamnă  „Cămine în mișcare”, care este misiunea acestui proiect?

– Este o platformă de explorare a fenomenului migrației, ca o realitate din trecutul și prezentul Banatului și al Europei. Ne referim la acel cămin – simbol al confortului, siguranței și căldurii unei case, care, din diferite motive– conflictele politice, șomaj, relocări– se pune în mișcare, migrează. Prin proiect, încercăm să contracarăm comportamente xenofobe și intolerante, aflate într-o creștere alar­mantă în Europa, prin sensibilizarea publicului. Metoda de lucru este una originală, care uti­li­zează exclusiv narațiuni locale. Mai exact, iden­tificăm povești adevărate, uitate sau nedocu­men­tate ale tra­gediilor din regiune, ale supraviețui­torilor depor­tărilor în Bărăgan, ale celor care au fu­git de regi­mul comunist și de războiul iugoslav, în analogie cu mișcările prezente ale refugiaților sau mi­gran­ților economici din Banat și din Europa. Ulterior, le transpunem în diverse forme de artă și le pre­zentăm publicului larg. Audiența principală es­te formată, în primul rând, de acei oameni care și-au povestit viața. În aceste comunități ne întoar­cem prima dată, pentru a le arăta cum povestirile și is­toriile lor personale prind viață într-o nouă dimen­siune, cu ajutorul artei.

– Ce necesitate ați simțit că acoperă proiectul?

– „Cămine în mișcare” a apărut pe fondul crizei refugiaților din Europa, din anul 2015, și a fost scris în anul 2016, special pentru dosarul de can­didatură al Timișoarei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. La acea vreme, în 2016, noi, asociația „Prin Banat”, activam deja de câțiva ani în Banatul istoric (care astăzi se întinde pe teritorii ale României, Serbiei și Ungariei), dar ne con­cen­tram exclusiv pe documentarea și promovarea re­giunii din punct de vedere cultural și turistic. „Că­mine în mișcare” s-a potrivit ca o mănușă, pentru că noi deja eram acolo, în teren, la firul ierbii, între oameni. Continuăm să învățăm enorm despre cum s-a mișcat Banatul, o regiune pe care adeseori o numim „Europa în miniatură”, datorită caracterului ei multicultural. Lucrăm cu o echipă de cercetare în teren, care mereu a fost una multidisciplinară, in­cluzând atât persoane care activează în mediul academic– din domenii precum etnologie, geo­grafie socială sau istorie, cât și jurnaliști, scriitori, artiști vizuali, actori, fotografi și videografi. Aceas­tă rețetă a echipelor multidisciplinare ne-a ajutat să abordăm și să relatăm povestirile culese în proiect din mai multe unghiuri. „Cămine în mișcare” este la ora actuală unul dintre cele mai active și lon­gevive proiecte din Programul Timișoara 2023– Capitală Europeană a Culturii. Se numără, totodată, printre puținele proiecte care se desfășoară și în afara orașului, acționând ca un ambasador.

Cămine în mișcare

– Care sunt activitățile principale desfășurate până acum?

– În primul rând, sesiunile de cercetare în teren, pe care le-am desfășurat consecutiv între anii 2017-2019 și reluat în 2022, deoarece între 2020-2021, din cauza pandemiei, am fost fortați să suspendăm această activitate. Apoi, Festivalul Cămine în miș­care, a cărui primă ediție s-a defășurat în 2018, la Margina și Zorani, jud. Timiș, iar cea de-a doua, în 2019, la Comloșu Mare, Comloșu Mic și Le­nauheim.    Festivalul este modul nostru de a ne în­toarce în comunitate și de a prezenta în mod public cum au fost trans­formate în artă po­vestirile aflate. Feed­back-ul a fost mereu unul pozitiv și eve­nimentele, primite foarte bine. De la vernisajul din 7 de­cembrie și până azi, instalațiile de la „Me­morialul Revo­luției” realizat tot de noi, au fost vizitate deja de câteva mii de persoane, inclusiv de Kathleen Kavalec– ambasadoarea SUA în România, sau de Marc Semo, jurnalist Le Monde. Iar la pre­miera din 24 februa­rie 2023 a filmului documentar regizat de Mircea Sorin Al­buțiu, „When Bor­ders Get Indistinct”, care tratează conse­cințele invaziei ru­sești în Ucraina asu­pra populației, sala cinematografului Vic­toria din Timi­șoara a fost plină.

Fredi, șvabul nonagenar

– Știu că e greu, dar vă rog să evocați câteva povești care v-au impresionat.

– Toate poveștile pe care le descoperim prin „Cămine în mișcare” sunt impresionante. Dar am să mă opresc asupra uneia, care a devenit deosebit de populară. Este vorba despre un interviu intitulat „Refugiați din România”, realizat în 2018 de Ni­coleta Mușat, cu Fredi, un șvab nonagenar din Le­nauheim, prin care sunt evocate momentele trăite de acesta în anul 1945, când, de teama venirii ru­șilor, el și familia sa au fost nevoiți să lase totul în urmă și să fugă cu armata germană aflată în re­tragere. Au ajuns până în Boemia, în Krumau, as­tăzi orașul Český Krumlov din Republica Cehă, iar evenimentele petrecute au rămas puternic întipărite în mintea șvabului. Povestea acestuia a fost ins­pirație pentru mai mulți colaboratori ai „Cămine în mișcare”, care au transpus-o într-o povestire, un performance, o instalație de artă și o pictură mu­rală. În 2022, am putut merge din nou pe teren și, prin cercetarea întreprinsă, arhiva proiectului a fost îmbogățită cu peste 100 de noi povestiri despre migrație, din Banat și din Europa. Dintre acestea, aș vrea să menționez în mod special jurnalul    sem­nat de Christine Cizmaș, intitulat „Istorii mici de viață”– o antologie de 25 de povestiri extraor­di­nare, despre oamenii pe care i-a întâlnit în loca­litățile Covăcița și Uzdin din Banatul sârbesc. Iar pentru că e extrem de important să nu uităm și să nu devenim obosiți de faptul că la granița Româ­niei se întâmplă un război, site-ul nostru camineinmiscare.ro cuprinde și 19 interviuri cu persoane din Ucrai­na, care se află mo­mentan la Ti­mi­șoara din cauza răz­boiului. Toate aces­te povestiri cuprind detalii despre cum au trăit acești oa­meni    primele ore și zile ale invaziei, ororile pe care le-au văzut, călătoria lor spre România și viața temporară pe care și-o cons­tru­iesc aici.

–   Care sunt următoarele etape ale proiectului?

– Până în 31 mar­tie, avem des­chis un apel de pro­iecte interna­țional: pe baza povestirilor documentate în anul 2022, invităm artiști naționali și in­ter­naționali să cre­eze noi produse cul­tural-artistice. Zece idei vor fi se­lectate, premiate și produse sub forma unor re­zidențe artistice, care se vor desfășura în perioa­da aprilie-august 2023. Rezultatele acestor re­zidențe vor fi prezentate în cadrul Festivalului Că­mine în mișcare 2023, care va avea loc în perioada sep­tembrie-octombrie, în orașul Timișoara și în alte localități din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, din regiunea Banatului istoric, inclusiv din Voi­vodina (Serbia) sau din județul Csongrád-Csanád (Ungaria). Festivalul va mai cuprinde și activități și evenimente conexe, precum expoziții de artă naivă, proiecții de film, tururi ghidate în regiune sau conferințe. Între 25-30 iulie 2023, organizăm, în Piața Libertății din Timișoara,    șase noi repre­zentații ale spectacolului de teatru de mari di­mensiuni „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, care are o dis­tribuție ce include peste 60 de actori pe scenă, marionete gigantice și mu­zică live.

Foto: DIANA BILEC, FLAVIUS NEAMCIUC