PRIMARII NOȘTRI
Jurist de profesie, Valentin Vieru lucrează în Primăria Moinești de 33 de ani. A fost viceprimar timp de două mandate și, tot de atâtea, e primar. Experiența ca funcționar public l-a făcut să câștige primul mandat cu un scor de 68 la sută din voturi, dar l-a și ajutat în munca cu oamenii, atât cu cei din echipă, cât mai ales cu cei din oraș, care i-au acordat și votul, și încrederea lor. Văzute din afară, realizările cu care întregul oraș se mândrește azi nu fac decât să confirme că și unii, și alții sunt, împreună, pe drumul cel bun.
„Un spital cu 120 de medici”
– Cum au reacționat colegii dvs. din primărie când ați ieșit câștigător în alegeri?
– Pentru cei mai mulți a fost o surpriză, pentru unii plăcută, pentru alții, nu prea. Când colegul tău de până mai ieri ți-a devenit șef, trebuie să ai o altfel de abordare. Unii colegi nu au înțeles asta de la început, dar astăzi suntem o echipă omogenă și facem, zic eu, treabă bună împreună.
– Se vede asta și în viața cetățenilor din Moinești?
– Bineînțeles, pentru că avem numeroase realizări cu care ne mândrim. Avem, la acest moment, 32 de proiecte în derulare, plus alte patru semnate recent, pe PNRR, deci, în total, 36. Valoarea acestor proiecte depășește 50 de milioane de euro.
– Haideți să amănunțim puțin!
– Domeniile prioritare pentru administrația municipiului Moinești sunt sănătatea, educația și infrastructura. Am să încep cu sănătatea. La Moinești, avem unul dintre primele trei spitale din țară acreditate ca servicii medicale. Dacă acum 15 ani spitalul avea 28 de medici, astăzi are 120 de medici care locuiesc aici, în oraș. Unii dintre ei își construiesc case, altora primăria le-a pus la dispoziție 39 de locuințe de serviciu. În timp, am accesat proiecte de peste zece milioane de euro doar pentru reabilitarea și modernizarea blocului operator al maternității și extinderea unității de primiri urgențe. Am achiziționat aparatură medicală de vreo trei milioane de euro în ultimii doi ani, atât pe fonduri europene, cât și printr-un parteneriat cu Ministerul Sănătății. Spitalul din Moinești e singurul din Moldova care are heliport, pe care l-am realizat cu bani din bugetul local. La sfârșitul anului trecut, am accesat un proiect ce trebuie finalizat până în noiembrie 2023, prin care va fi schimbată toată instalația electrică a spitalului. 70 la sută sunt bani europeni, iar 30 la sută – un milion de euro – trebuie să punem noi, din bugetul local.
8 milioane de euro investiți în școli
– Să continuăm cu educația…
– Noi considerăm că o localitate care nu are preocupare pentru educație nu are viitor. Și atunci am mers pe linii de finanțare atât prin PNDL, cât și pe fonduri europene, și am modernizat toate școlile. În ultimii cinci ani, vreo opt milioane de euro au fost investiți în școli, care au fost reabilitate în totalitate. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, toate școlile au fost dotate cu table smart, calculatoare, proiectoare, iar peste jumătate din elevii școlilor din Moinești au tabletă proprie.
– Infrastructura?
– La începutul mandatului meu, în 2016, erau 64 de străzi neasfaltate. Dintre acestea, până acum au fost asfaltate 46. Pe celelalte nu le-am putut asfalta încă, deoarece avem în derulare un alt proiect, de extindere a rețelei de apă și canalizare, în valoare de 19 milioane de euro. Am realizat două stații de epurare de canalizare menajeră, care au costat împreună 13.000.000 euro, una a fost reabilitată, cealaltă construită de la zero. Am realizat câteva poduri, mai avem câteva pe Programul „Anghel Saligny”. Municipiul Moinești avea aproximativ 21.000 de locuitori la recensământul din 2011. Acum s-ar părea că populația a mai scăzut, cu plecarea la muncă în străinătate, dar per ansamblu, valoarea proiectelor noastre e mult peste localități de același nivel. Ca număr de proiecte accesate, pe județul Bacău, am depășit chiar și municipiul-reședință de județ.
Un alt proiect de infrastructură la care țin foarte mult este cel de mobilitate urbană. Suntem singurii din ADR Nord-Est care au accesat un proiect ce prevede 48.000m² de pavele în zonele dintre blocuri, trotuare noi, toate cablurile îngropate, se realizează 8,5 km de piste de biciclete, opt stații de biciclete smart, sistem de supraveghere și un trafic supravegheat dintr-un dispecerat la primărie. Proiectul este realizat deja în proporție de 65-70 la sută, iar valoarea lui este de 15 milioane euro din fonduri europene și trei milioane de euro din bugetul local. Din păcate, suntem în situația în care nu ne mai ajung banii pentru finanțări și actualizări de prețuri. Pentru un proiect licitat acum doi ani, de exemplu, vă dați seama la ce prețuri s-a ajuns astăzi, iar diferențele trebuie să le achităm din bugetul local. Neavând asemenea sume, am fost nevoiți să accesăm credite de licitație publică, cu care am acoperit cheltuielile. Vor urma câțiva ani în care vom plăti aceste datorii, dar nu puteam aștepta, constructorii nu lucrează dacă facturile nu le sunt plătite. Primăria Moinești funcționează cu 33,5 la sută din bugetul propriu și se dezvoltă cu 66,5 la sută, fără ajutor de la Guvern sau Consiliul Județean Bacău.
– „Moinești – stațiune turistică de interes local”. Ce acoperă această recomandare?
– Statutul de stațiune turistică de interes local l-am obținut în 2017, pentru o zonă a municipiului Moinești, un parc de cinci hectare cu izvoare de apă minerală. În acea zonă există o clădire a cărei construcție a început înainte de Revoluție, dar nu a mai fost finalizată. A fost trecută în patrimoniul Ministerului Sănătății prin hotărâre de Guvern și împreună am depus la Compania Națională de Investiții un proiect pentru înființarea unei secții sanatoriale balneare. E o clădire de șapte etaje plus parter, cu spații de cazare și de tratament, un proiect în valoare totală de 11 milioane de euro.
Patria dadaiștilor
– Ce alt gen de atracții au cei care vin la Moinești, fie ca turiști, fie la tratament?
– În anul 2016, am inițiat Montpesa, o asociere între stațiunile Moinești, Târgu Ocna și Slănic Moldova, orașul Dărmănești, comunele Zemeș, Măgirești, Dofteana și Asău. Împreună, vrem să realizăm un circuit turistic pentru oricine vine în zonă. Nu-i poți ține pe cei ce vin doar în perimetrul unei singure localități, fie ea și o stațiune renumită, iar zona are suficiente atracții pe care ar fi păcat să nu le punem în valoare. Slănic Moldova, „Perla Moldovei”, e o stațiune cunoscută pentru izvoarele sale, Târgu Ocna are salina, la Dărmănești e barajul de la Valea Uzului, la Măgirești, un muzeu al răzeșilor găzari, iar lângă noi, la Tescani, este Muzeul „George Enescu”.
– În orașul Moinești s-a născut și Tristan Tzara. Îi marcați în vreun fel personalitatea?
– Municipiului Moinești i se mai spune și Dada City, datorită festivalului dedicat lui Tristan Tzara. În fiecare an, din toată Europa, ba chiar și din America, vin la noi personalități ale curentului dadaist, al cărui reprezentant de seamă a fost Tzara. După Brâncuși, Tristan Tzara este cea mai cunoscută personalitate a României, la nivel mondial. În pandemie nu am putut organiza festivalul, dar ne adunăm forțele să-l putem relua anul viitor.
– Dincolo de proiecte și finanțări, ce caracterizează viața unui primar? Care sunt bucuriile și tristețile unui funcționar public?
– Satisfacția muncii pentru primar e atunci când cetățeanul e mulțumit, când mergi pe stradă și toată lumea zâmbește, îți mulțumește. E vorba de implicare, trebuie să lucrezi cu sufletul. Asta le spun și colegilor mei, că dacă ți-ai ales să lucrezi la primărie, nu trebuie doar să-ți iei salariul de aici, trebuie să pui și un pic de suflet, pentru că ceea ce rămâne în oraș rămâne și datorită ție, ca om.
– Cât de departe este Bucureștiul de Moinești?
– În kilometri, e destul de departe, îți trebuie vreo patru ore să ajungi până acolo. Metaforic vorbind, despre București am o vorbă: dacă nu lingi clanțele pe acolo, ruginesc. Nu întotdeauna am venit de acolo cu satisfacția deplasării cu folos, nu întotdeauna am fost bucuros de ce am văzut. Poate se mai muncește, pe ici, pe colo, dar la instituțiile centrale nu se muncește ca la cele locale. Atâta cât merge, căruța țării e trasă de primari.
