• Preocupați cu pandemia sars – cov 2, cu inflația, cu războiul din Ucraina, aproape că nici nu am băgat de seamă știrile despre o forță invizibilă dar teribilă, care crește de la o vreme în lumea noastră de azi și tinde să o schimbe profund: Inteligența Artificială. Știrile sunt tot mai abundente, adesea neliniștitoare, și este timpul să le acordăm atenție. Care-i treaba, așadar, cu Inteligența Artificială? •
Mașini care imită omul
Omul a progresat tehnic prin imitarea naturii. Mai întâi, a reușit să imite focul, să-l producă prin mijloace proprii. Aș spune că l-a îmblânzit și l-a pus la treabă. Focul sălbatic, care lumina cerul în nopțile de catran sau topea stâncile, țâșnind din gura vulcanilor, a fost reprodus la scară foarte mică, în vatra din mijlocul colibei sau al bordeiului. Zborul păsărilor a fost imitat mult mai târziu, dar visul de a zbura a fost antic, dovadă povestea lui Icar din mitologia greacă. În epoca modernă, ambițiile au crescut. Ce-ar fi să imităm chiar ființa umană, vârful de până acum al evoluției speciilor? Ce ar fi să imităm mintea umană, să inventăm o mașină care gândește? Grea misie, dar nu imposibilă! Terenul era pregătit de matematicieni, de lingviști, de toți specialiștii și filozofii care au studiat de-a lungul secolelor limbajul și mintea omului. Teoriile au pregătit terenul, au dat curaj că, da, mintea umană poate fi creată artificial, iar mașinile construite să gândească au capacitatea să și învețe, la fel ca omul (se numesc în engleză learning machines). L-am rugat pe Ovidiu Barz, expert IT din Cluj-Napoca, să mă ajute să înțeleg cum a ajuns omul să creeze Inteligența Artificială. Nu mică mi-a fost uimirea să aflu că la punerea bazelor teoretice au contribuit și intelectuali români: “În 2013, eram manager la «Garmin România» și l-am invitat la un fel de petrecere de vară a firmei pe academicianul Solomon Marcus, marele matematician, pentru o expunere în limbaj comun, neacademic, pe înțelesul tuturor, a conceptului ăsta de IA. Dânsul a lucrat încă din anii ‘50, și apoi și soția sa, profesor de lingvistică, la cercetarea care leagă limbajul uman de ideea de “computerizare”, că de la asta a erupt de fapt IA, aici s-a rupt bariera. Din punct de vedere istoric, mecanizarea, apoi automatizarea calculului s-au bazat pe mașinării de calcul existente încă din Evul Mediu, dar care făceau calcule simple. Accelerarea a venit, ca în multe situații, sub presiunea unei necesități, impusă de al Doilea Război Mondial, și anume, nevoia de codare și decodare a mesajelor de război, sprijinită de celebra mașină “Enigma”, de la care britanicul Alan Turing a conceptualizat ideea de “computer”. În paralel, alt om de știință american, John von Newman, a pus bazele definirii fizice a ce numim azi “computer”, mașina bazată pe logica umană simplă. Până la acest punct, totul se baza pe ideea de calcul matematic, tot mai complex pe măsura dezvoltării electronicii după al Doilea Război Mondial, dar s-a limitat la asta, fără a explora prea mult componente mai complexe ale logicii și inteligenței umane. Pasul decisiv a fost făcut când s-a pus problema creșterii complexității calculului computațional, până la nivelul la care să analizeze și să imite structuri logice complexe regăsite în limbajul uman. Inițial, progresul a fost mai mult în plan teoretic, la nivel de cercetare de laborator, pentru că mașinile existente, calculatoarele electronice, nu aveau încă suficientă putere fizică, în termeni de memorie, procesoare de calcul, pentru a putea opera cu asemenea calcule și operații complexe. Aplicațiile practice au apărut foarte recent, pe măsura îmbunătățirii capacităților fizice ale acestor mașini de calcul”. Deci, ăsta a fost pasul decisiv: crearea unor calculatoare tot mai puternice, cu o memorie uriașă, peste puterile omului, și cu o capacitate copleșitoare de a gândi, de a face legăturile între informațiile avute la dispoziție!
Ce spune IA despre Formula AS
Mașinile inteligente nu sunt neapărat roboții fizici care ne-au devenit cumva familiari. Inteligența Artificială este un robot virtual, activ în lumea internetului, dar cu această IA poate fi înzestrat și un robot fizic, așa cum un om este înzestrat cu creier. Acum un an, chiar în noiembrie, a fost lansat ChatGPT, un robot virtual la care ai acces printr-o simplă căutare pe google search. ChatGPT a înghițit toate informațiile de pe internet publicate până în 2021. Să facem o demonstrație practică. Întreb IA: “Ce este Formula AS?”. Iată un fragment din răspunsul primit, pe loc, într-o secundă: “Formula AS este o revistă săptămânală românească, cu un profil diversificat, care acoperă subiecte precum sănătate, spiritualitate, cultură, istorie și multe altele. Revista a fost înființată în 1992 și a devenit cunoscută pentru promovarea unor subiecte precum medicina alternativă, terapiile naturale, dezvoltarea personală și spirituală. Revista include, de asemenea, povești, interviuri și articole despre personalități cunoscute din România…”. Viteza de reacție a IA este uluitoare. Această forță uriașă a ajuns să fie folosită în numeroase domenii. Pe site-ul Parlamentului European, unele din acestea sunt enumerate astfel: “Inteligența artificială este utilizată pe scară largă pentru a oferi internauților recomandări personalizate, pe baza căutărilor sau achizițiilor lor anterioare sau a altor tipuri de comportament online”. UE a contribuit, de exemplu, la finanțarea VI-DAS, senzori automați care detectează posibilele situații periculoase și accidente, precum combaterea dezinformării: anumite aplicații de IA pot detecta știrile false și dezinformarea prin extragerea informațiilor false, postate pe platformele de socializare, căutând cuvinte senzaționale sau alarmante și identificând sursele online considerate oficiale. Inteligența artificială este de aproape două ori mai bună decât metoda actuală în ce privește evaluarea agresivității unei forme rare de cancer prin scanare, arată un nou studiu citat de BBC.
Îngrijorări întemeiate
IA este folositoare, fără discuție, dar este și amenințătoare. Sunt numeroase categorii profesionale care se tem că vor deveni inutile în urma utilizării IA. Recent, o știre a făcut senzație: robotul Mika, funcțional cu un soft ce folosește IA, a fost numit director general al unei companii poloneze care produce băuturi alcoolice. O bancă românească a anunțat că integrează IA în comunicarea cu clienții. Numeroase firme din România au anunțat că vor folosi inteligența artificială pentru “a amplifica forța de muncă existentă”. La finalul lunii Octombrie, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat un ordin prin care stabilește standarde de siguranță, securitate și transparență pentru sistemele cu IA. Scriitorii și artiștii se tem că operele viitoare vor fi create cu ajutorul IA, ducând astfel la dispariția personalităților creatoare. Dezvoltarea IA este, deocamdată, de neoprit. Zilnic apar știri cu referire la IA. Din punct de vedere etic, utilizarea acesteia nu diferă de utilizarea altor forțe create de om. Focul este folosit la prepararea mâncării, dar un ins rău intenționat aprinde bricheta și incendiază o gospodărie. În timp ce inventează multe lucruri, oamenii învață să se apere de utilizarea în scop distructiv a acestora. Să vedem partea plină a paharului și în legătură cu Inteligența Artificială: suntem limitați ca indivizi, iar mașinile acestea inteligente, care au înghițit un volum uriaș de informații și fac conexiuni între aceste informații, ne-ar putea fi buni sfetnici!