Inteligența Artificială – înger sau demon?

• Preocupați cu pandemia sars – cov 2, cu inflația, cu răz­boiul din Ucraina, aproape că nici nu am băgat de seamă știrile despre o forță invizibilă dar teribilă, care crește de la o vreme în lumea noastră de azi și tinde să o schimbe profund: Inte­ligența Artificială. Știrile sunt tot mai abundente, adesea ne­liniștitoare, și este tim­pul să le acordăm atenție. Care-i treaba, așadar, cu Inteligența Artificială? •

Mașini care imită omul

Omul a progresat tehnic prin imitarea naturii. Mai întâi, a reușit să imite focul, să-l producă prin mij­loace proprii. Aș spune că l-a îmblânzit și l-a pus la treabă. Focul sălbatic, care lumina cerul în nopțile de catran sau topea stâncile, țâșnind din gu­ra vulcanilor, a fost reprodus la scară foarte mică, în vatra din mijlocul colibei sau al bordeiului. Zbo­rul păsărilor a fost imitat mult mai târziu, dar visul de a zbura a fost antic, dovadă povestea lui Icar din mitologia greacă. În epoca modernă, ambițiile au crescut. Ce-ar fi să imităm chiar ființa umană, vârful de până acum al evoluției speciilor? Ce ar fi să imităm mintea umană, să inventăm o mașină care gândește? Grea misie, dar nu imposibilă! Te­re­nul era pregătit de matematicieni, de lingviști, de toți specialiștii și filozofii care au studiat de-a lun­gul secolelor limbajul și mintea omului. Teoriile au pregătit terenul, au dat curaj că, da, mintea umană poate fi creată artificial, iar mașinile construite să gândească au capacitatea să și învețe, la fel ca omul (se numesc în engleză learning machines). L-am rugat pe Ovidiu Barz, expert IT din Cluj-Napoca, să mă ajute să înțeleg cum a ajuns omul să creeze Inteligența Artificială. Nu mică mi-a fost uimirea să aflu că la punerea bazelor teoretice au contribuit și intelectuali români: “În 2013, eram manager la «Garmin România» și l-am invitat la un fel de petrecere de vară a firmei pe aca­demicianul So­lomon Mar­cus, marele matema­ti­cian, pen­tru o expunere în lim­baj comun, neacademic, pe înțe­lesul tuturor, a conceptului ăsta de IA. Dânsul a lucrat încă din anii ‘50, și apoi și soția sa, pro­fe­sor de ling­vis­ti­că, la cercetarea care leagă lim­ba­jul uman de ideea de “com­pu­terizare”, că de la asta a erupt de fapt IA, aici s-a rupt bariera. Din punct de ve­dere is­toric, mecani­za­rea, apoi automatizarea cal­cu­lului s-au bazat pe mașinării de calcul exis­tente încă din Evul Mediu, dar care făceau calcule sim­ple. Accelerarea a venit, ca în multe situații, sub presiunea unei nece­sități, impusă de al Doi­lea Război Mondial, și anu­me, nevoia de codare și decoda­re a mesajelor de război, spri­ji­nită de celebra mașină “Enigma”, de la care bri­ta­ni­cul Alan Turing a conceptualizat ideea de “com­puter”. În paralel, alt om de știință american, John von Newman, a pus bazele definirii fizice a ce numim azi “computer”, mașina bazată pe logica umană simplă. Până la acest punct, totul se baza pe ideea de calcul matematic, tot mai complex pe măsura dezvoltării electronicii după al Doilea Răz­boi Mondial, dar s-a limitat la asta, fără a explo­ra prea mult componente mai complexe ale logicii și inteligenței umane. Pasul decisiv a fost făcut când s-a pus problema creșterii comple­xi­tății calculului computațional, până la nivelul la care să analizeze și să imite structuri logice com­plexe regăsite în limbajul uman. Inițial, progresul a fost mai mult în plan teoretic, la nivel de cer­ce­ta­re de laborator, pentru că mașinile existente, cal­cu­latoarele electronice, nu aveau încă suficientă putere fizică, în termeni de memorie, procesoare de calcul, pentru a putea opera cu asemenea calcule și operații complexe. Aplicațiile practice au apărut foarte recent, pe măsura îmbunătățirii capacităților fizice ale acestor mașini de calcul”. Deci, ăsta a fost pasul decisiv: crearea unor calculatoare tot mai pu­ternice, cu o memorie uriașă, peste puterile omu­lui, și cu o capacitate copleșitoare de a gândi, de a face legăturile între informațiile avute la dispoziție!

Ce spune IA despre Formula AS

Mașinile inteligente nu sunt neapărat roboții fi­zici care ne-au devenit cumva familiari. Inteli­gen­ța Artificială este un robot virtual, activ în lumea in­ter­netului, dar cu această IA poate fi înzestrat și un ro­bot fizic, așa cum un om este înzestrat cu creier. Acum un an, chiar în noiembrie, a fost lansat ChatGPT, un robot virtual la care ai acces printr-o sim­plă căutare pe google search. ChatGPT a înghi­țit toate informațiile de pe internet publicate până în 2021. Să facem o demonstrație practică. Întreb IA: “Ce este Formula AS?”. Iată un fragment din răs­punsul primit, pe loc, într-o secundă: “Formula AS este o revistă săptămânală românească, cu un pro­fil diversificat, care acoperă subiecte precum să­nătate, spiritualitate, cultură, istorie și multe altele. Revista a fost înființată în 1992 și a devenit cunos­cu­tă pentru promovarea unor subiecte pre­cum me­di­cina alternativă, terapiile naturale, dez­vol­tarea per­so­nală și spirituală. Revista include, de ase­me­nea, povești, interviuri și articole despre per­sona­li­tăți cunoscute din România…”. Viteza de reacție a IA este uluitoare. Această forță uriașă a ajuns să fie folosită în numeroase domenii. Pe site-ul Par­la­mentului European, unele din acestea sunt enume­ra­te astfel: “Inteligența artificială este utili­za­tă pe sca­ră largă pentru a oferi internauților reco­man­dări per­sonalizate, pe baza căutărilor sau achi­­zi­țiilor lor an­terioare sau a altor tipuri de compor­ta­ment online”. UE a contribuit, de exem­plu, la finan­țarea VI-DAS, senzori automați care detec­tea­ză posibile­le situații periculoase și acci­den­te, precum comba­te­rea dezinformării: anumite aplicații de IA pot de­tecta știrile false și dezin­for­marea prin extragerea informațiilor false, postate pe platformele de socia­li­zare, căutând cuvinte sen­zaționale sau alarmante și identificând sursele online considerate oficiale. Inteligența artificială este de aproape două ori mai bună decât metoda actuală în ce privește evaluarea agresivi­tă­ții unei forme rare de cancer prin scanare, arată un nou studiu citat de BBC.

Îngrijorări întemeiate

IA este folositoare, fără discuție, dar este și ame­nințătoare. Sunt numeroase categorii profesio­nale care se tem că vor deveni inutile în urma uti­lizării IA. Recent, o știre a făcut senzație: robotul Mika, funcțional cu un soft ce folosește IA, a fost numit director general al unei companii poloneze care produce băuturi alcoolice. O bancă româ­neas­că a anunțat că integrează IA în comunicarea cu clienții. Numeroase firme din România au anunțat că vor fo­losi inteligența artificială pentru “a amplifica forța de muncă exis­­ten­tă”. La finalul lunii Oc­tom­brie, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat un ordin prin care stabilește stan­dar­de de siguranță, securitate și transparență pentru sistemele cu IA. Scriitorii și artiștii se tem că operele viitoare vor fi create cu ajutorul IA, ducând astfel la dispariția personalităților crea­toare.    Dezvoltarea IA este, deo­cam­dată, de neoprit. Zilnic apar știri cu referire la IA. Din punct de vedere etic, utilizarea aces­te­ia nu diferă de utilizarea altor forțe create de om. Focul este folosit la prepararea mâncării, dar un ins rău intenționat aprin­de bricheta și incendiază o gos­po­dă­rie. În timp ce inventează multe lucruri, oame­nii învață să se apere de utilizarea în scop distructiv a acestora. Să vedem partea plină a paharului și în legătură cu Inteligența Artificială: suntem limitați ca indivizi, iar mașinile acestea inteligente, care au înghițit un volum uriaș de informații și fac co­nexi­uni între aceste informații, ne-ar putea fi buni sfetnici!