Lipsa Magneziului poate duce la Alzheimer și Parkinson
– Recomandarea Magneziului în tratamentul virozelor și al infecției cu Covid l-au ridicat la rangul de mareșal. Se spune și că ar fi de folos în tratarea bolilor canceroase. Destul pentru a i se acorda importanță. În ce constă puterea lui?

– Magneziul este, alături de fier, calciu și alte minerale, unul din elementele absolut necesare pentru buna funcționare a organismului, fiind implicat în peste 300 de reacții enzimatice care au loc în corpul nostru. El joacă un rol vital în funcționarea sistemelor nervos și muscular, reglarea nivelurilor de zahăr în sânge și menținerea sănătății oaselor (și a smalțului dentar) și a inimii. Acest mineral contribuie la sinteza proteinelor, la diviziunea celulară, precum și la formarea și repararea ADN-ului și ARN-ului. De asemenea, contribuie la transportul și depozitarea energiei și crește adaptabilitatea la frig, în caz de traumatisme, emoții sau intervenții chirurgicale – practic, ajută la reglarea temperaturii corporale. Magneziul reglează echilibrul de calciu, potasiu și sodiu în corp, elemente esențiale pentru transmiterea impulsurilor nervoase, contracția musculară și un ritm cardiac regulat. El are acțiune fluidifiantă asupra sângelui și este un sedativ natural.
– Vă întreb invers: ce implicații are deficitul de Magneziu asupra sănătății?
– Dacă nu avem cantități adecvate de Magneziu în organism, funcțiile vitale menționate anterior pot fi perturbate, rezultând o serie de probleme de sănătate. În primul rând, lipsa Magneziului poate afecta sistemul muscular, conducând la crampe și spasme musculare, oboseală și slăbiciune. De asemenea, deficitul de Magneziu poate duce la tulburări ale ritmului cardiac, inclusiv palpitații și aritmii. Magneziul joacă un rol esențial în menținerea sănătății inimii, deci – un deficit al lui poate crește riscul de boli cardiovasculare. Nivelurile scăzute de Magneziu pot influența și sănătatea oaselor. Magneziul este necesar pentru absorbția calciului în oase, astfel încât un deficit poate crește riscul de osteoporoză. De asemenea, Magneziul contribuie la transmiterea impulsurilor nervoase și la protejarea creierului, iar lipsa lui poate duce la simptome precum insomnie, anxietate, migrene sau depresie. Cercetările arată că un deficit de Magneziu poate determina apariția unor tulburări neurologice grave, precum demența Alzheimer și boala Parkinson. Nivelul scăzut de Magneziu are efecte negative și asupra metabolismului, ducând la instalarea rezistenței la insulină (precursor al diabetului de tip 2), Magneziul fiind crucial pentru utilizarea glucozei de către organism. În cazul deficitului de Magneziu, femeile pot suferi de sindrom premenstrual și pot avea dificultăți în menținerea sarcinii (deoarece acest mineral produce relaxarea musculaturii uterului, esențială în perioada de graviditate).
– Care sunt dozele optime de Magneziu de care avem nevoie?
– Doza zilnică recomandată poate varia în funcție de vârstă și sex. În general, se recomandă următoarele doze zilnice: copii sub 10 ani: 200 mg; adolescenți: 350 mg; bărbați cu vârsta între 19-30 ani: 400 mg; bărbați cu vârsta de peste 30 ani: 420 mg; femei cu vârsta între 19-30 ani: 320 mg; femei cu vârsta de peste 30 ani: 350 mg; în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează, doza crește la 450 mg. Aceste valori reprezintă aportul total de Magneziu – atât cel din alimente, cât și din suplimente. Fiecare organism este unic și poate avea nevoi individuale, astfel încât aceste valori pot varia.
„Crampele musculare și spasmele sunt primele simptome”
– Cum recunoaștem deficitul de Magneziu?

– Simptomele deficitului de Magneziu pot varia în intensitate și pot fi dificil de detectat la început. Crampele musculare și spasmele sunt primele simptome; pot să apară în orice parte a corpului, deși sunt mai des întâlnite în picioare. Magneziul are un rol important în producerea energiei necesare organismului, iar lipsa acestuia poate duce la senzații de oboseală, slăbiciune persistentă, sensibilitate crescută la frig, fragilitate a unghiilor, a părului și a dinților. Și palpitațiile sau aritmiile pot indica un deficit de Magneziu, deoarece acest mineral joacă un rol important în menținerea unui ritm cardiac sănătos. Deficitul de Magneziu dă adesea migrene și dureri de cap, datorită rolului pe care îl are în transmiterea semnalelor nervoase. Cu un nivel scăzut de Magneziu pot fi asociate și unele tulburări ale stării de spirit, ca depresia, anxietatea, iritabilitatea sau atacurile de panică; putem să devenim mai agresivi și incapabili să ne relaxăm. Magneziul este esențial pentru sănătatea oaselor, iar lipsa acestui mineral afectează absorbția calciului și reglarea hormonilor care influențează sănătatea oaselor, ducând la instalarea osteoporozei și la pericolul de fracturi. Deficitul de Magneziu crește riscul de apariție a „pietrelor” la rinichi sau vezica biliară. Lipsa magneziului influențează negativ tubul digestiv, putând duce la creșterea acidității stomacale, la ulcer gastro-duodenal sau la constipație (Magneziul fiind laxativ). În cazul copiilor, pot să apară întârzieri în creștere și dezvoltare.
– Ce analize controlează nivelul Magneziului în organism? Cum ne dăm seama dacă ne lipsește acest mineral?
– Deficitul de Magneziu poate fi depistat printr-o analiză de rutină, făcută din sânge, pe care o poate recomanda și medicul de familie. Mai există încă teste de laborator, dar se folosesc mai rar: Magneziul eritrocitar (care determină nivelul de Magneziu din globulele roșii) și Magneziul urinar (care se măsoară din urină colectată în 24 de ore).
Prima măsură: un regim alimentar
– Există tratamente eficiente pentru reglarea Magneziului din corp?

– Aș spune că în această direcție este important mai ales să prevenim orice problemă și pentru aceasta, trebuie să ne facem analize regulat, pentru a depista orice deficit de minerale, înainte să producă simptome sau manifestări deranjante. Un lucru simplu pe care îl poate face oricine, mai ales dacă a trecut printr-o perioadă care îl predispune la potențiale carențe de Magneziu (suprasolicitare fizică sau psihică, post, convalescență după boli sau intervenții chirurgicale, menstruații abundente etc.) este adoptarea unui regim alimentar care să conțină alimente bogate în Magneziu. Dacă dieta nu este suficientă sau dacă deficitul de Magneziu este sever, se pot lua și suplimente de Magneziu. Există multe forme disponibile de săruri de Magneziu: citrat, clorură, orotat, sulfat, glicinat – fiecare cu propriile beneficii. Magneziul poate fi administrat și sub formă de mineral coloidal. În cazurile extreme, când deficitul de Magneziu provoacă simptome severe sau chiar amenință viața, Magneziul poate fi administrat intravenos, sub supraveghere medicală. Această indicație este valabilă în special în cazul aritmiilor, al spasmelor musculare severe, al anxietății sau al eclampsiei (la gravide).
– Se poate asigura doza zilnică de Magneziu doar din alimentație?
– Obținerea necesarului zilnic de Magneziu din alimente este nu doar posibilă, ci și recomandată! O dietă echilibrată și diversificată, bogată în alimente naturale, ne oferă mulți nutrienți esențiali, Magneziul fiind doar unul dintre aceștia. Multe alimente sunt surse excelente de Magneziu: cerealele integrale (ovăz, orez brun, grâu, porumb, secară, germeni de grâu etc.), nucile și semințele (Floarea-soarelui, susan, migdale, nuci, caju, semințe de dovleac și de chia, alune de pădure, fistic, nucă de cocos), leguminoasele (fasole, linte, năut, soia), legumele cu frunze verzi (varză, spanac, broccoli, pătrunjel, gulii etc.), fructele (măceșe, smochine, curmale, banane, avocado, mure și zmeură), lactatele (lapte bătut, lapte, brânză, smântână), ouăle, ciupercile, algele marine. Produsele apicole – mai ales polenul și păstura – sunt o sursă bună de Magneziu. Dar una din cele mai la îndemână surse este pulberea uscată de măceșe.
În lumea vegetală, clorofila (pigmentul verde care ajută plantele să transforme energia luminoasă în energie chimică) are în centrul ei un atom de magneziu! Clorofila are o structură chimică foarte asemănătoare cu hemoglobina (pigmentul care dă culoare roșie sângelui nostru), motiv pentru care mai este numită și „sânge vegetal”. Diferența dintre hemoglobină și clorofilă este faptul că, la hemoglobină, în centrul moleculei este fierul, iar la clorofilă – Magneziul! Acest fapt face ca o sursă extrem de bună și în același timp naturală de magneziu să o reprezinte țesuturile vegetale verzi, proaspete, bogate în clorofilă, cum ar fi sucul proaspăt extras din frunzele verzi ale legumelor.
Trebuie să ținem cont de faptul că organismul nostru absoarbe doar 30-40% din Magneziul provenit din alimente și, pe de altă parte, există mai mulți factori care pot scădea absorbția Magneziului în corpul nostru: consumul excesiv de alcool, fumatul, anumite medicamente (unele antibiotice, medicamentele pentru tratarea tuberculozei, sulfamidele, anticoncepționalele), excesul de suplimente cu calciu, fierberea prelungită a alimentelor, unele afecțiuni precum diabetul sau anumite boli digestive. La persoanele cu probleme de sănătate pot fi necesare suplimente cu Magneziu, dar la recomandarea medicului. În general, Magneziul se absoarbe foarte bine împreună cu vitamina B6, motiv pentru care suplimentele destinate corecției deficitului de Magneziu conțin de obicei asocieri cu această vitamină.
„Alcoolul limitează absorbția Magneziului în corp”
– Ce alte sfaturi, privind stilul de viață, li se recomandă pacienților cu deficit de magneziu?

– Deficitul de Magneziu poate fi favorizat și de un stil de viață nesănătos, în care stresul nu este gestionat corespunzător și sunt reduse perioadele de odihnă și refacere, atât de necesare. În afară de alimentația sănătoasă, despre care am vorbit, hidratarea adecvată este la fel de importantă, ajutând la funcționarea optimă a organismului și la eliminarea reziduurilor din țesuturi. În plus, unele ape minerale sunt surse excelente de Magneziu! Atenție, alcoolul limitează absorbția Magneziului în corp și, în doze mari, este un factor puternic stimulent care ne poate accentua stresul, deci este indicat să se stopeze total consumul băuturilor alcoolice! Activitatea fizică regulată previne o mulțime de boli grave, inclusiv cancerul sau unele boli degenerative. Persoanele cu deficit de Magneziu trebuie să fie cât mai active, dar nu într-un mod competitiv. Adrenalina produsă în condiții de stres sau de sporturi extreme crește consumul de Magneziu; însă mersul pe jos sau cu bicicleta, alergatul ușor, înotul sau alte exerciții fizice ușoare, realizate după posibilități, dar cu plăcere și cât mai regulat, sunt extrem de benefice corpului nostru. Exercițiile psiho-somatice (cum ar fi cele recomandate în sistemele medicale orientale, ayurveda și medicină chineză), care nu presupun consum energetic, ci „reîncărcare”, sunt și ele o idee bună pentru cei care cunosc aceste practici. Odihna este vitală în cazurile de deficit de Magneziu: somnul insuficient sau de proastă calitate împiedică regenerarea organismului și suprasolicită sistemul nervos, în special creierul! Este important să se gestioneze corect situațiile conflictuale care apar și, pentru aceasta, în primul rând, trebuie să fim bine hrăniți și suficient de odihniți. Pentru a face față cu succes stresului ne sunt de ajutor tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, rugăciunea, meditația sau meloterapia, dar și reconectarea cu natura, drumețiile în pădure sau îngrijirea unui animal de companie.