Deficitul de Magneziu – Dr. CRISTINA PAVEL (medic specialist medicină de familie, cu competență în apifitoterapie, acupunctură și homeopatie):”Magneziul susține toate funcțiile vitale ale organismului”

Lipsa Magneziului poate duce la Alzheimer și Parkinson

– Recomandarea Magneziului în tratamentul virozelor și al infecției cu Covid l-au ridicat la rangul de mareșal. Se spune și că ar fi de folos în tratarea bolilor canceroase. Des­tul pentru a i se acorda im­por­tanță. În ce constă puterea lui?

– Magneziul este, alături de fier, calciu și alte minerale, unul din elementele absolut necesare pen­tru buna funcționare a orga­nismului, fiind implicat în peste 300 de reacții enzimatice care au loc în corpul nostru. El joacă un rol vital în funcționarea sistemelor nervos și muscular, reglarea nivelurilor de zahăr în sânge și menținerea sănătății oaselor (și a smalțului dentar) și a inimii. Acest mineral contribuie la sinteza proteinelor, la diviziunea celulară, precum și la formarea și repararea ADN-ului și ARN-ului. De asemenea, contribuie la transportul și depozi­tarea energiei și crește adaptabilitatea la frig, în caz de traumatisme, emoții sau intervenții chirurgicale – practic, ajută la reglarea temperaturii corporale. Magneziul reglează echilibrul de calciu, potasiu și sodiu în corp, elemente esențiale pentru transmi­terea impulsurilor ner­voase, contracția musculară și un ritm car­diac regulat. El are ac­țiune fluidi­fiantă asupra sângelui și este un sedativ natural.

– Vă întreb invers: ce implicații are deficitul de Magneziu asupra să­nă­tății?

– Dacă nu avem cantități adec­vate de Magneziu în organism, funcțiile vi­tale men­ționate anterior pot fi pertur­bate, rezultând o serie de probleme de să­nătate. În primul rând, lipsa Mag­­neziului poate afec­ta sistemul mus­cular, con­ducând la crampe și spasme musculare, obo­seală și slă­biciune. De asemenea, deficitul de Magneziu poate duce la tul­burări ale ritmului cardiac, in­clu­siv pal­pitații și aritmii. Magneziul joacă un rol esențial în menținerea să­nătății inimii, deci – un de­ficit al lui poate crește ris­cul de boli cardio­vas­culare. Nive­lurile scăzute de Mag­neziu pot influența și sănă­tatea oaselor. Mag­neziul este necesar pentru ab­sorb­ția calciului în oase, astfel încât un deficit poate crește riscul de osteoporoză. De aseme­nea, Mag­neziul contribuie la transmiterea impulsurilor nervoase și la protejarea creierului, iar lipsa lui poate duce la simptome precum insomnie, anxie­tate, migrene sau depresie. Cercetările arată că un deficit de Magneziu poate de­termina apariția unor tul­burări neurologice gra­ve, precum demența Alzheimer și boala Parkinson. Nivelul scăzut de Mag­neziu are efecte negative și asupra metabolis­mului, ducând la instalarea rezis­tenței la insulină (precursor al diabetului de tip 2), Magneziul fiind cru­cial pentru utilizarea glucozei de către orga­nism. În cazul deficitului de Mag­neziu, fe­meile pot suferi de sindrom premenstrual și pot avea dificul­tăți în menținerea sarcinii (de­oarece acest mineral pro­duce relaxarea muscu­la­turii uterului, esențială în perioada de graviditate).

– Care sunt dozele optime de Magneziu de ca­re avem nevoie?

– Doza zilnică recomandată poate varia în func­ție de vârstă și sex. În general, se recomandă ur­mă­toarele doze zilnice: copii sub 10 ani: 200 mg; adolescenți: 350 mg; bărbați cu vârsta între 19-30 ani: 400 mg; bărbați cu vârsta de peste 30 ani: 420 mg; femei cu vârsta între 19-30 ani: 320 mg; femei cu vârsta de peste 30 ani: 350 mg; în cazul femei­lor însărcinate sau care alăptează, doza crește la 450 mg. Aceste valori reprezintă aportul total de Mag­neziu – atât cel din alimente, cât și din supli­mente. Fiecare organism este unic și poate avea nevoi individuale, astfel încât aceste valori pot varia.

„Crampele musculare și spasmele sunt primele simptome”

– Cum recunoaștem deficitul de Mag­neziu?

– Simptomele deficitului de Mag­ne­ziu pot varia în intensitate și pot fi dificil de detectat la început. Cram­pele musculare și spasmele sunt primele simp­tome; pot să apară în orice parte a corpului, deși sunt mai des întâlnite în picioare. Mag­­neziul are un rol important în pro­du­cerea energiei nece­sare orga­nis­mului, iar lipsa aces­tuia poate duce la senzații de obo­­seală, slăbi­ciune per­sis­ten­tă, sensibilitate crescută la frig, fra­gilitate a unghiilor, a părului și a din­ților. Și palpitațiile sau aritmiile pot indica un deficit de Magneziu, de­oarece acest mineral joacă un rol im­portant în men­ți­nerea unui ritm cardiac sănătos. De­ficitul de Magneziu dă adesea migrene și dureri de cap, dato­rită rolului pe care îl are în transmiterea sem­nalelor ner­voase. Cu un nivel scăzut de Magneziu pot fi aso­ciate și unele tulburări ale stării de spirit, ca depresia, anxietatea, iri­tabilitatea sau atacurile de panică; putem să devenim mai agresivi și incapabili să ne relaxăm. Magneziul este esen­țial pentru sănătatea oa­selor, iar lipsa acestui mineral afec­tează absorbția calciului și reglarea hor­monilor care influențează să­nă­tatea oaselor, du­când la ins­talarea os­teoporozei și la peri­colul de frac­turi. De­ficitul de Mag­neziu crește ris­cul de apariție a „pie­trelor” la rinichi sau ve­zica biliară. Lipsa mag­neziului in­flu­ențează ne­ga­tiv tubul diges­tiv, putând duce la creșterea aci­dității sto­ma­ca­le, la ulcer gas­tro-duo­denal sau la consti­pație (Mag­neziul fiind laxativ). În cazul copiilor, pot să apară întârzieri în creștere și dezvoltare.

– Ce analize controlează nivelul Magneziului în organism? Cum ne dăm seama dacă ne lipsește acest mineral?

– Deficitul de Magneziu poate fi depistat prin­tr-o analiză de rutină, făcută din sânge, pe care o poate recomanda și medicul de familie. Mai există încă teste de laborator, dar se folosesc mai rar: Mag­neziul eritrocitar (care determină nivelul de Magneziu din globulele roșii) și Magneziul urinar (care se măsoară din urină colectată în 24 de ore).

Prima măsură: un regim alimentar

– Există tratamente eficiente pentru reglarea Magneziului din corp?

– Aș spune că în această direcție este important mai ales să prevenim orice problemă și pentru aceasta, trebuie să ne facem analize regulat, pentru a depista orice deficit de minerale, înainte să producă simptome sau manifestări deranjante. Un lucru simplu pe care îl poate face oricine, mai ales dacă a trecut printr-o perioadă care îl predispune la potențiale carențe de Magneziu (suprasolicitare fi­zică sau psihică, post, convalescență după boli sau intervenții chirurgicale, menstruații abundente etc.) este adoptarea unui regim alimentar care să con­țină alimente bogate în Mag­neziu. Dacă dieta nu este su­ficientă sau dacă deficitul de Magneziu este sever, se pot lua și suplimente de Mag­neziu. Exis­tă mul­te forme dis­po­nibile de să­ruri de Mag­neziu: ci­trat, clo­rură, oro­tat, sulfat, glici­nat – fie­care cu propriile be­neficii. Magneziul poate fi adminis­trat și sub formă de mi­neral coloidal. În cazurile extreme, când deficitul de Magneziu pro­voacă simp­­tome severe sau chiar amenință viața, Mag­neziul poate fi administrat intravenos, sub su­pra­veghere medicală. Această indicație este vala­bilă în special în cazul aritmiilor, al spasmelor mus­culare severe, al anxietății sau al eclampsiei (la gravide).

– Se poate asigura doza zilnică de Magneziu doar din alimentație?

– Obținerea necesarului zilnic de Magneziu din alimente este nu doar posibilă, ci și recomandată! O dietă echilibrată și diversificată, bogată în ali­mente naturale, ne oferă mulți nutrienți esențiali, Mag­neziul fiind doar unul dintre aceștia. Multe ali­mente sunt surse excelente de Magneziu: cerealele integrale (ovăz, orez brun, grâu, porumb, secară, germeni de grâu etc.), nucile și semințele (Floarea-soa­­relui, susan, migdale, nuci, caju, semințe de dovleac și de chia, alune de pădure, fistic, nucă de cocos), leguminoasele (fa­sole, linte, năut, soia), le­gu­mele cu frunze verzi (varză, spanac, broccoli, pă­trun­jel, gulii etc.), fructele (mă­ceșe, smochine, curmale, banane, avocado, mure și zmeură), lac­tatele (lapte bătut, lap­te, brânză, smân­tâ­nă), ouăle, ciupercile, algele marine. Pro­du­sele api­cole – mai ales polenul și păstura – sunt o sursă bu­nă de Magneziu. Dar una din cele mai la îndemână sur­se este pulberea uscată de măceșe.

În lumea vegetală, clorofila (pigmentul verde care ajută plantele să transforme energia luminoasă în energie chimică) are în centrul ei un atom de magneziu! Clorofila are o structură chimică foarte asemănătoare cu hemoglobina (pigmentul care dă culoare roșie sângelui nostru), motiv pentru care mai este numită și „sânge vegetal”. Diferența din­tre hemoglobină și clorofilă este faptul că, la hemo­globină, în centrul moleculei este fierul, iar la clo­rofilă – Magneziul! Acest fapt face ca o sursă ex­trem de bună și în același timp naturală de mag­neziu să o reprezinte țesuturile vegetale verzi, proas­pete, bogate în clorofilă, cum ar fi sucul proas­păt extras din frunzele verzi ale legumelor.

Trebuie să ținem cont de faptul că organismul nostru absoarbe doar 30-40% din Magneziul pro­venit din alimente și, pe de altă parte, există mai mulți factori care pot scădea absorbția Magneziului în corpul nostru: consumul excesiv de alcool, fu­matul, anumite medicamente (unele antibiotice, medi­camentele pentru tratarea tuberculozei, sulfa­mi­dele, anticoncepționalele), excesul de supli­mente cu calciu, fierberea prelungită a alimentelor, unele afecțiuni precum diabetul sau anumite boli digestive. La persoanele cu probleme de sănătate pot fi necesare suplimente cu Magneziu, dar la recomandarea medicului. În general, Magneziul se absoarbe foarte bine împreună cu vitamina B6, motiv pentru care suplimentele destinate corecției deficitului de Magneziu conțin de obicei asocieri cu această vitamină.

„Alcoolul limitează absorbția Magneziului în corp”

– Ce alte sfaturi, privind stilul de viață, li se recomandă pacienților cu deficit de magneziu?

– Deficitul de Magneziu poate fi favorizat și de un stil de viață nesănătos, în care stresul nu este gestionat corespunzător și sunt reduse perioadele de odihnă și refacere, atât de necesare. În afară de alimentația sănătoasă, despre care am vorbit, hidratarea adecvată este la fel de importantă, ajutând la func­ționarea optimă a organismului și la eliminarea re­zi­duurilor din țe­suturi. În plus, unele ape mine­ra­le sunt surse ex­celente de Mag­neziu! A­ten­ție, al­­coolul li­mi­tea­ză absorbția Mag­neziului în corp și, în doze mari, este un fac­tor puternic sti­mulent care ne poate ac­centua stresul, deci este indicat să se stopeze total con­sumul băuturilor alcoolice! Activitatea fizică regulată previne o mulțime de boli grave, inclusiv cance­rul sau unele boli degenerative. Persoa­nele cu deficit de Magneziu trebuie să fie cât mai active, dar nu într-un mod competitiv. Adrenalina produsă în condiții de stres    sau de sporturi extreme crește con­sumul de Magneziu; însă mersul pe jos sau cu bicicleta, alergatul ușor, înotul sau alte exerciții fizice ușoare, realizate după posibilități, dar cu plăcere și cât mai regulat, sunt extrem de benefice corpului nostru. Exercițiile psiho-somatice (cum ar fi cele recomandate în sistemele medicale orien­tale, ayurveda și medicină chineză), care nu pre­supun consum energetic, ci „reîncărcare”, sunt și ele o idee bună pentru cei care cunosc aceste prac­tici. Odihna este vitală în cazurile de deficit de Mag­neziu: somnul insuficient sau de proastă cali­tate împiedică regenerarea organismului și supra­solicită sistemul nervos, în special creierul! Este im­portant să se gestioneze corect situațiile con­flictuale care apar și, pentru aceasta, în primul rând, trebuie să fim bine hrăniți și suficient de odihniți. Pentru a face față cu succes stresului ne sunt de ajutor tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, rugăciunea, meditația sau meloterapia, dar și reconectarea cu natura, drumețiile în pădure sau îngrijirea unui animal de companie.