• Extinderea agriculturii ecologice până la 25% din suprafața agricolă totală a fiecărui stat membru este un obiectiv major al Uniunii Europene. Pentru a stimula fermierii și procesatorii să producă hrană sănătoasă, forurile de la Bruxelles au instituit Ziua Ecologiei (23 Septembrie) și o competiție ai cărei câștigători sunt anunțați cu această ocazie. Cine sunt premianții în acest an? Cum evoluează agricultura ecologică în România? •
O piață de zeci de miliarde de euro
Am așteptat cu nerăbdare seara zilei de 23 Septembrie, ca să aflu cine sunt câștigătorii de anul acesta ai Premiilor EUOrganic. Sunt șapte categorii, cu opt premianți, fiindcă la categoria „Cel mai bun fermier certificat ecologic” distincția se acordă atât pentru un bărbat, cât și pentru o femeie. Au fost premiate persoane, companii, proiecte, districte și orașe. La această ediție au participat 100 de concurenți din întreaga Uniune Europeană, fiind selectați pentru finală 24 de candidați din 11 țări. Juriul a ales proiectele inovatoare, sustenabile, care îi inspiră și pe alții și aduc o valoare semnificativă producției și consumului organic. Competiția este organizată de Comisia Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și alte instituții. Să mai precizez că Ziua Ecologiei a fost lansată în 2021, pentru a celebra și promova agricultura ecologică. Prin producerea de alimente de înaltă calitate, cu impact redus asupra mediului, agricultura ecologică joacă un rol esențial în dezvoltarea unui sistem alimentar sustenabil pentru Uniunea Europeană. Sunt și bani mulți puși la bătaie: 14,7 miliarde de euro, în perioada 2023-2027, pentru fermierii europeni care fac tranziția către agricultura ecologică sau care rămân în acest sector. Aproape toate statele membre au acum strategii cuprinzătoare pentru producția ecologică, pentru prima dată în istorie. Între 2012 și 2022, ponderea suprafețelor ecologice din totalul terenurilor agricole utilizate în UE a crescut de la 5,9%, la o valoare estimată de 10,5%. Aceasta reprezintă o creștere estimată la 7,4 milioane de hectare. În ultimii ani, piața produselor ecologice s-a menținut remarcabil, în ciuda unor provocări, în special prețul ridicat al alimentelor și creșterea costurilor energiei. Vânzările cu amănuntul de produse organice din Uniunea Europeană au crescut de la 38,6 miliarde de euro în 2019, la 45 miliarde de euro în 2022, cu un vârf de 46,3 miliarde de euro în 2021. Uniunea Europeană este a doua cea mai mare piață pentru produse organice, după SUA.
Lista câștigătorilor
Premiile EUOrganic, ediția 2024, au fost acordate luni, 23 Septembrie, în cadrul unei festivități organizate la Bruxelles. Și acum, câștigătorii!
• Premiul pentru cel mai bun fermier ecologic de gen feminin a mers la doamna Reinhilde Frech-Emmelmann din Austria. El a fondat „ReinSaat GmbH” în 1998, în St. Leonhard am Hornerwald, din Austria Inferioară. Ferma este specializată în producția de semințe organice, fără organisme modificate genetic (OMG), cu peste 800 de soiuri rezistente la boli, dăunători și intemperii. O mică afacere care promovează biodiversitatea și agricultura sustenabilă în toată Europa.
• Premiul pentru cel mai bun fermier ecologic de gen masculin a fost înmânat lui Benny Schöpf din Germania. Schöpf este principalul cultivator de legume la Kartoffelkombinat, cea mai mare fermă de tip cooperatist a unei comunități din Germania. Ferma furnizează săptămânal legume organice pentru 2.300 de gospodării. Aici este acordată atenție condițiilor de muncă echitabile și practicilor durabile, prietenoase cu mediul înconjurător, promovându-se un sistem economic agricol alternativ la cel convențional, bazat pe folosirea substanțelor chimice sintetice.
• Premiul pentru cea mai bună regiune ecologică a fost decernat regiunii South Savo din Finlanda. South Savo a dezvoltat o filosofie puternică a agriculturii ecologice, de-a lungul a 40 de ani de colaborare între fermieri, cercetători și autoritățile locale. Cu 200 de ferme certificate ecologic, regiunea promovează practici durabile, pentru a conserva calitatea apei și biodiversitatea și, totodată, găzduiește Institutul Finlandez de Cercetare Organică.
• Premiul pentru cel mai bun oraș ecologic (da, există orașe ecologice în alte țări europene, nu poluate ca la noi!) a fost acordat proiectului Bio Stadt Bremen din Germania. Cu peste 30% din ferme certificate ecologic, orașul promovează sisteme alimentare sustenabile prin proiecte comunitare și inițiative inovatoare de agricultură, încurajând cetățenii să genereze schimbări locale. Administratorii Bio Stadt Bremen lucrează pentru ca toată alimentația municipală din școli, creșe și spitale să includă 100% produse organice, până în 2025.
• Premiul pentru cel mai bun bio-district ecologic (da, există în Uniunea Europeană și bio-districte ecologice) a fost oferit Bio-districtului Sörmland din Suedia. Situat la sud de Stockholm, Sörmland a fost un proiect de pionierat în agricultura ecologică, încă din 1940, reunind ferme, procesatori de alimente, restaurante și alte tipuri de operatori. Cu 20% din terenurile sale agricole certificate ecologic, districtul promovează produsele locale organice, turismul sustenabil și conștientizarea beneficiilor alimentelor ecologice pentru sănătate.
• Premiul pentru cea mai bună firmă de tip IMM (Întreprindere Mică și Mijlocie, n.m.) procesatoare de alimente ecologice a fost acordat Cooperativei Agricole Gino Girolomoni din Italia. Situată în regiunea Marche, această cooperativă este specializată în producția de paste ecologice, continuând misiunea fondatorului său, Gino Girolomoni. Cu 80 de hectare de teren agricol ecologic și unități de procesare alimentare dotate cu instalații pentru energie regenerabilă, aceasta produce anual 9 milioane de tone de paste, sprijinind peste 300 de fermieri și 60 de muncitori locali.
• Premiul pentru cel mai bun magazin de alimente ecologice a fost dat firmei SAiFRESC din Spania. Fondată de trei fermieri în 2011, SAiFRESC a făcut apoi tranziția către agricultura ecologică, revitalizând agricultura în Huerta de Valencia. Cu 30 de hectare de teren ecologic, fermierii produc 70 de produse organice și vând local 90% din recoltă, fără să mai cheltuiască pentru ambalaje. Inițiativa promovează o economie circulară și oferă ateliere educaționale despre agricultura ecologică.
• Premiul pentru cel mai bun restaurant/serviciu alimentar ecologic a mers la Kalf & Hansen din Suedia. Fondat în 2014, de Rune și Fabian Kalf-Hansen, acest lanț de restaurante oferă bucătărie nordică 100% organică, de sezon. Cu două restaurante, servicii de catering și mese ecologice, Kalf & Hansen dă întâietate aprovizionării locale, sustenabilității și meselor organice accesibile, construind relații puternice cu producătorii locali.
România, la coada clasamentului
Agricultura ecologică presupune utilizarea a numai trei pesticide, acestea fiind însă de extracție naturală (alge). Fermierii trebuie să respecte o serie de reguli, pentru a proteja mediul natural și sănătatea consumatorilor. România este pe la coada clasamentului în ce privește agricultura ecologică: doar 5% din suprafața totală este certificată ecologic. Este adevărat că avem o suprafață agricolă mare, peste 12.000.000 ha și 5% reprezintă 600.000 de ha. Datele exacte ale Ministerului Agriculturii arată că în 2023, suprafața ecologică a fost de 693.998 ha. Cele mai întinse suprafețe ecologice sunt cele cultivate cu cereale, pășunile și fânețele. La categoria „Legume proaspete, inclusiv pepeni și căpșuni”, suprafața a scăzut la 1.448 ha, de la 1.861 ha. Agricultura ecologică este subvenționată de stat cu bani frumoși, însă unii fermieri o practică din convingere, e crezul lor: bine ar fi ca ei să fie modelul demn de urmat de toți ceilalți!