Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „România se încadrează în categoria statelor care întârzie reformele structurale, cu riscul de a pierde finanțarea din MRR”

– Comisia Europeană a aprobat, până în prezent, plăți către statele membre ale UE, pentru doar 40% din fondurile prevăzute în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Care sunt motivele pentru care nu au fost alocați nici măcar jumătate din banii disponibili? Cum stă România în raport cu celelalte țări la acest capitol?

– În unele cazuri, au existat probleme punctuale care au dus la blocarea alocărilor. Comisia a blocat, de pildă, bani MRR pentru Polonia, din cauza subminării statului de drept, de către fostul guvern. Deblocarea târzie a banilor, după venirea la putere a guvernului Tusk, a redus numărul proiectelor ce vor putea fi finalizate până la sfârșitul anului 2026, când alocările se vor încheia. Pe de altă parte, continentul a fost sever afectat de impactul economic al războiului din Ucraina, de creșterea costului materiilor prime și de blocajele din fluxurile de aprovizionare. Dincolo de aceste probleme punctuale, marile dificultăți în implementarea proiectului NextGenerationEU, pentru care a fost gândit MRR, provin din rezistența guvernelor europene la reformele structurale    care condiționează alocările. Deși scopul explicit al proiectului era dinamizarea și modernizarea economiei UE, guvernele UE nu au renunțat la aparatele birocratice supradimensionate, la sectoarele publice ineficiente, care blochează reformele, și la măsurile protecționiste care îngreunează concurența în sectorul serviciilor. De altfel, productivitatea economiilor UE a rămas mult în urma SUA și a Chinei. România se încadrează și ea în categoria statelor care întârzie reformele structurale, cu riscul de a pierde finanțarea din MRR. Acum câteva zile, CE a propus suspendarea plății unei sume de 1,1 miliarde de euro, din cauza faptului că guvernul României a ignorat total cerințele din PNRR privind 1. numirea transparentă și bazată exclusiv pe competențe a managerilor și președinților de CA din companiile de stat în transporturi și în sectorul energetic și 2. reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. Recunoscând că MRR nu a avut decât un succes parțial în stimularea competitivității UE, Comisia pregătește deja un nou program bazat pe rapoartele economiștilor italieni Mario Draghi și Enrico Letta. Politicienii UE, cu ochelarii lor de cal, se pregătesc însă și ei să saboteze inițiativele reformatoare ale Bruxelles-ului.

– În Albania au fost deschise, zilele acestea, primele centre administrate de Italia pentru primirea migranților care încearcă să traverseze ilegal din Africa în Europa.    Albania găzduiește migranții, în vreme ce cererile lor de azil sunt procesate în Italia. Poate fi această soluție un răspuns la problema migrației ilegale care afectează Europa? Ce primește Albania în schimbul acestui serviciu oferit Italiei?

– Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE așteaptă cu interes să vadă cum va funcționa în practică proiectul inițiat de Italia. La rândul său, Consiliul European din 17-18 Octombrie are pe agendă adaptarea legislației UE în vederea facilitării repatrierilor către și dinspre țări terțe, având în vedere că    proiectul se bazează pe direcționarea migranților către țări din spațiul extra-comunitar, unde urmează să fie găzduiți și, spune Italia, protejați, până la procesarea cererilor lor de azil. Cei care nu satisfac criteriile pentru obținerea azilului vor fi cazați separat, în vederea repatrierii. De asemenea, a fost construit și un penitenciar pentru izolarea infractorilor. Teoretic, va fi mai ușor ca migranții ilegali să fie ținuți sub control în centrele de pe coasta albaneză, decât în adăposturile din Italia, din care fug și, profitând de facilitățile de deplasare din zona Schengen, se răspândesc în toate țările europene bogate. În schimbul găzduirii centrelor pentru migranți, Albania primește ceea ce au primit în diferite etape Turcia, Tunisia și Libia, adică… mulți bani. Guvernul Italian a alocat 800 de milioane de dolari pentru proiectul albanez, fiind criticat sever de opoziția de stânga pentru finanțarea unor „viitoare centre de detenție” în care vor avea loc abuzuri „oribile” la adresa migranților. Temerile opoziției se bazează pe antecedentele nefericite din lagărele de migranți administrate de Tunisia și Libia, dar centrele din Albania sunt sub jurisdicție și administrație italiană, ceea ce ar trebui să garanteze respectarea legilor UE. Cum ascensiunea extremei drepte în Europa se datorează în mare măsură eșecului UE de a rezolva problema imigrației ilegale, este de așteptat ca șefii de state și de guverne să se concentreze mai intens asupra chestiunii și să sprijine guvernul de la Roma, singurul care a avut o inițiativă practică pentru a controla un fenomen care obsedează electoratul occidental.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian