Realitatea care contează
• În timp ce opinia publică de la noi este agitată politic, în țară sunt active zeci de șantiere, pentru construirea unor mari obiective de infrastructură rutieră. Banii necesari pentru aceste lucrări provin în mare parte de la Uniunea Europeană. Zeci de miliarde de euro. Anul trecut, România a atins un record în construcții: a inaugurat 200 de kilometri de autostradă și drum expres. Aceste lucruri merită spuse! •
Un record absolut

Deschizi televizorul și rareori afli că în țara noastră sunt în desfășurare lucrări ample, finanțate de la Uniunea Europeană, pentru construirea de autostrăzi și drumuri expres, fără de care nu ne putem numi o țară modernă. Programele televiziunilor românești sunt dedicate aproape exclusiv irelevanței. Îți sunt aruncate în față toate nimicurile și absurditățile. Puține informații despre realitatea care contează. Știrile sunt, în mare parte, despre circul politic. În platouri se succed tot soiul de experți în sucit mințile oamenilor. Ca să descoperi ce se întâmplă cu adevărat în țară, trebuie să scoți capul din acest nor mediatic toxic, care te zăpăcește. Cred că puțini români știu că anul trecut au fost construiți în România 200 de kilometri de autostradă și drum expres. Este un record absolut pentru țara noastră ! Succesul din teren a fost semnalat cu entuziasm de reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și de experți în domeniul rutier. Asociația Pro Infrastructură a scris pe pagina sa de Facebook, la finalul anului: „Retrospectiva rutieră 2024. Aho, aho, copii și frați, stați puțin și calculați, kilometri de autostradă și drum expres inaugurați, să-i numărați! Poate nu conștientizați… dar trăim scenariul de vis la care abia îndrăzneam să ne gândim în previziunile noastre. Sub presiunea alegerilor, anul acesta s-au aliniat toate planetele. Ne uităm la un neverosimil record absolut: 194,77 km inaugurați în 2024”. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a rotunjit suma la 200 de kilometri. Pentru noi, toți, este incredibil că firmele de construcții au reușit această premieră în materie de infrastructură. Eram obișnuiți cu situația în care lucrările avansează lent sau pur și simplu stagnează. Sigur, mai sunt și zone unde chiar asta se întâmplă, nu toate firmele dau pe dinafară de hărnicie. Cele mai multe companii însă și-au făcut treaba. Cele mai mari șantiere de infrastructură, în prezent, sunt Autostrada Pitești – Sibiu (A1) și Autostrada Moldovei (A7). Primul este cel mai dificil șantier din țară, din cauză că mare parte din traseu trece prin zona montană. Sunt de străpuns câteva tuneluri prin stâncile Carpaților, pentru a face posibilă legătura dintre cele două regiuni istorice, Muntenia și Transilvania. Anul trecut a fost deschisă traficului o porțiune din lotul 5 Pitești – Curtea de Argeș, care însumează în total peste 30 de kilometri, pe loc aproape drept, până la Curtea de Argeș. Greul de aici începe, pe loturile Curtea de Argeș – Tigveni (4), Tigveni – Cornetu (3) și Cornetu – Boița (2). Lotul Boița – Sibiu (5) a fost deja deschis traficului în 2023.
Tunelurile primăverii

Acum, când scriu acest articol, utilaje puternice sapă în munți, între Curtea de Argeș și Tigveni, două tuneluri botezate „Daniela” și „Alina”, după numele unor angajate ale companiei austriece PORR, care și-a asumat construirea acestui tronson/lot 4. Pe 3 Ianuarie, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a anunțat: „Începem anul 2025 la șantierul Secțiunii 4: Tigveni – Curtea de Argeș, parte din cel mai important tronson de autostradă pe care îl avem de construit, și anume – Autostrada Sibiu – Pitești A1, pe care l-am redeschis astăzi (în perioada sărbătorilor toți lucrătorii au avut câteva zile libere). De acum se lucrează din nou, 24 de ore pe zi, 7 din 7. (…) La Tunelul Daniela continuă turnarea betonului final al structurii de rezistență. Estimăm ca în prima parte a lunii Martie tunelul Daniela să fie străpuns spre Sibiu, iar tunelul Alina, la sfârșitul lunii Aprilie”. De precizat că austriecii de la PORR au construit și Lotul 1 (Sibiu – Boița). Cele două tuneluri care vor face trecerea dinspre Valea Vâslanului spre Valea Oltului sunt primele tuneluri de autostradă din România și au o lungime totală de 2,7 kilometri. Scrioșteanu asigură că: „Lucrările pe această secțiune (Lotul 4, n.m.) merg bine, iar progresul fizic al acestora se află în avans față de grafic și de termenul de finalizare (2027)”. Construirea Autostrăzii Pitești – Sibiu ar însemna realizarea legăturii rutiere depline la nivel de autostradă, dintre Constanța (să nu mai vorbim de București) și marile orașe ale Europei. Un camion încărcat cu marfă în Portul Constanța va ajunge mult mai ușor și mai rapid la Arad și de acolo mai departe, până la Budapesta, la Viena sau la Berlin. Să adaug la asta și faptul că România, la sfârșitul anului 2024, a fost primită, și pe cale terestră, în spațiul de liberă circulație Schengen. Camionul încărcat cu marfă în Portul Constanța nu mai stă cu orele în vama de la Curtici. Are drum liber.
Autostrada Moldovei

A7, care va lega Muntenia de Moldova, un proiect de infrastructură rutieră major, dorit de toată lumea, este un alt mare șantier din România. Capătul dinspre sud pornește din Autostrada București – Ploiești, în punctul Dumbrava. Capătul dinspre nord ar trebui să fie la Siret, în Suceava, la granița cu Ucraina. La finalul anului trecut, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, au fost deschiși traficului 108 kilometri. Un prim lot dat în folosință se află chiar la capătul sudic: Dumbrava – Mizil. Practic, pleci din București, mergi pe A3, spre Ploiești, și din A3 intri pe A7 și circuli cu 130 km/h până la Mizil. Aici, cobori de pe autostradă, până la Buzău, unde urci din nou, și mergi iar cu 130 km/h, până la Focșani. Între Buzău și Focșani, lucrările au fost executate de firma românească UMB, a antreprenorului Dorin Umbrărescu. „Recordmanul este, desigur, UMB, care a dat în trafic 77,84 kilometri pe A7, loturile 2, 3 și 4 Buzău-Focșani. (…) O performanță remarcabilă! Muncitorii merită cu prisosință felicitări și mulțumiri pentru efortul lor colosal, în ciuda părților negative”, notează Asociația Pro Infrastructură. „Părți negative” sunt anumite lucrări care nu au fost onorate sau au fost efectuate prost: „S-a făcut rabat de la calitate, în special pe A7, cu vreo 25 kilometri de asfalt (uzură) așternuți pe vreme rea și terasamente care nu au stat suficient, mai ales pe Buzău-Focșani, iar restul proiectelor din portofoliu au fost grav neglijate din lipsă de capacitate”. Șantierul merge însă înainte. Tot Asociația Pro Infrastructură afirmă că „dacă vremea va permite, în Februarie-Martie, avem A7 Buzău-Focșani lot 1, 4,6 km între nodurile Buzău Est și Buzău Nord”. Compania UMB românească este așteptată să deschidă cel puțin 60 km pe A7, adică loturile 2 și 3 din tronsonul Focșani – Bacău, între Adjud Sud și Bacău Sud, din care Centura Adjud (Domnești – Adjudul Vechi) poate și trebuie să fie deschisă în Iunie-Iulie, restul (până) la sfârșitul anului. Sunt date tehnice care înseamnă însă bani publici (miliarde de euro de la bugetul european), efort de toate tipurile, mental și fizic, riscuri și bucurii. Pentru țară înseamnă modernizare. Sigur, mai sunt și alte șantiere mari: A0 sau Centura ocolitoare a Bucureștiului, Drumul expres Craiova – Pitești. Alte obiective sunt în faza de proiectare sau de licitare a lucrărilor. În timp ce noi stăm pe rețelele de socializare și ne ciondănim pe tot soiul de subiecte, România reală, în jurul nostru, se transformă într-un mod incredibil. Aceste realizări nu pot fi negate! Ar trebui să încetăm să ne plângem de aceste timpuri. Sunt probabil cele mai fericite din istoria țării.
Foto: Ionel Scrioșteanu