Tuturor ne plac fructele și legumele din fermele românești. Au un gust aparte, de acasă, și o aromă “locală”, care ne cuceresc simțurile. Când mușcăm dintr-un măr sau dintr-o roșie de la noi, simțim pe limbă pământul și cerul deopotrivă și, în plus, ceva nedefinit, de parcă în pulpa aceea vegetală ar fi un strop de suflet. Ei bine, există și un revers al acestor savori: fermierii noștri folosesc pesticide ca să trateze boli și dăunători și unii dintre ei o fac într-un mod nu tocmai responsabil! Asta rezultă din raportul Autorității Naționale Fitosanitare.
Momentul adevărului
Fructele și legumele din producția autohtonă sunt promovate masiv la nivel public, pe rețelele de socializare, în presă și la evenimente. Suntem îndemnați să le cumpărăm, fiindcă sunt… cele mai gustoase din lume. Fermierii noștri folosesc o recuzită bogată ca să ne convingă de faptul că produsele lor sunt autentice, sunt curate, sunt românești. Îi vezi pe unii dintre ei îmbrăcați în costume populare pe la piețe și târguri, pun și un steag tricolor la tarabă. Au învățat din mers cum să-și vândă marfa. Mulți clienți sunt seduși pe deplin. Nu mai e loc de întrebări. Și chiar dacă ar fi să întrebe, nimic nu garantează răspunsuri oneste. “Stropiți?” “Cum să stropesc? Doamne ferește! Sunt fructe curate, le dau și copiilor mei să mănânce”. Niciunul nu recunoaște că folosește pesticide în livadă sau în solarul/câmpul cu legume, dar în realitate, da, pomicultorii și legumicultorii noștri, cu excepția celor care practică agricultura ecologică, folosesc produse sintetice pentru protecția plantelor, unele dintre acestea foarte periculoase. Utilizarea acestor substanțe active (insecticide, erbicide și fungicide) în culturile agricole din România este probată, în mod incontestabil, de Raportul anual al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Inspectorii fitosanitari din fiecare județ prelevează anual probe din ferme, din depozite și din piețe și hypermarketuri, și le predau laboratorului la care sunt arondați. În România sunt funcționale două laboratoare ale ANF: unul în București, altul în Târgu Mureș. Aici, probele sunt analizate pentru a detecta urmele de reziduuri de pesticide. Sunt trei situații în care se poate afla o probă de fructe sau de legume: 1. Este liberă de urme de pesticide. 2. Conține urme de pesticide sub nivelul maxim admis. 3. Conține urme de pesticide peste nivelul maxim admis. În primele două situații, fructele și legumele sunt considerate sigure pentru consum. În cea de-a treia situație, fructele și legumele pot afecta sănătatea consumatorului. Sigur, ar fi de dorit ca toate aceste produse proaspete culese din grădini și livezi să fie complet libere de reziduuri de pesticide. Din păcate, unii fermieri nu respectă regulile și scot pe piață marfă cu reziduuri de pesticide, unii dintre ei peste nivelul maxim admis, adică neconforme. Rezultatele obținute de cele două laboratoare sunt centralizate într-un raport național anual pe care ANF îl face public, potrivit cerințelor europene. Raportul aferent anului 2024 a fost publicat, sâmbătă, 15 Februarie 2025. Documentul este o fotografie la nivelul întregii țări a folosirii pesticidelor în pomicultură, horticultură și legumicultură. Nu există altceva mai edificator la nivel informațional.
Bobârnacul european
Trebuie să spun și asta, înainte să prezint detalii din raport: programul oficial de control al reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale, a fost inițiat la cererea Uniunii Europene, care a alocat și fonduri importante pentru înființarea celor două laboratoare de analizare a probelor și a instruit personalul de specialitate. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România nu derula un astfel de program și nu avea niciun laborator dedicat detectării reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. Regulamentul european (396/2005) : prevede că “Statele membre stabilesc programe naționale de control al reziduurilor de pesticide. Programele în cauză se fondează pe evaluarea riscurilor și au ca scop, în special, evaluarea gradului de expunere a consumatorilor și respectarea legislației în vigoare. (…) Statele membre publică pe Internet, în fiecare an, toate rezultatele monitorizării naționale a reziduurilor”. Vedeți, Uniunea Europeană cere în mod expres statelor membre să facă publice rapoartele anuale privind reziduurile de pesticide. În felul acesta, putem și noi, jurnaliștii interesați de subiect, să avem sub ochi rezultatele de laborator. În anul 2024, au fost analizate la nivel național 3.624 probe, în cadrul programului de control oficial, după cum urmează: legume 2.550 probe, fructe 988 probe și cereale 86 probe. Din cele 2.550 de probe de legume analizate, în 1.778 (69,7%) dintre ele nu au fost depistate reziduuri de pesticide, 744 (29%) dintre probe au avut reziduuri de pesticide cu valori sub limita maximă admisă (probe conforme), iar 28 (1,09%) dintre probe au fost neconforme, cu valori ale reziduurilor de pesticide peste limita maximă admisă, reprezentate de: tomate – 7 probe, ceapă verde – 5 probe, spanac – 4 probe, salată, mărar, pătrunjel frunze – câte 2 probe, ardei, fasole păstăi, gogoșari, ţelină cu frunze, ţelină rădăcină și vinete – câte 1 probă. Din 988 probe de fructe analizate, în 484 (48,98%) probe nu s-au depistat reziduuri de pesticide, 499 (50,5%) probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mici decât limita maximă admisă/ LMA (probe conforme) şi 4 (0,40%) probe neconforme, cu valori ale reziduurilor de pesticide mai mari decât LMA, reprezentate de: căpşune, 3 probe, şi mere, 1 probă. Din 86 probe de cereale analizate, în 78 probe (90.70%) nu s-au depistat reziduuri de pesticide, 5 (5,81%) probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mici decât LMA (probe conforme) și 3 (3,49%) probe au fost neconforme, cu valori ale reziduurilor de pesticide mai mari decât LMA, reprezentate de: porumb – 2 probe şi grâu – 1 probă. De menționat că în județele arondate laboratorului din Târgu Mureș, cele mai multe din Transilvania, nu a fost detectată nicio probă neconformă, nicio probă cu reziduuri peste nivelul maxim admis!
Doza corectă
Cum trebuie citite aceste date? La legume, aproape 70% din probe au fost libere de reziduuri de pesticide. Asta înseamnă că producătorii de la care au fost prelevate probele sunt responsabili și își respectă clienții. Ei știu să folosească doza corectă de soluție activă și să recolteze după o anumită perioadă de la aplicarea tratamentului fitosanitar. Ei merită respectul nostru. 29% din probe au avut urme de pesticide sub nivelul maxim admis. Chiar dacă sunt considerate sigure pentru consum, fructele și legumele respective au conținut, totuși, reziduuri de pesticide și nu pot fi puse pe același nivel cu cele care nu au fost contaminate. Fermierii respectivi mai au de învățat! 1,09% din probe (28 de probe de legume) au fost neconforme, contaminate peste nivelul legal. Producătorii respectivi sunt, pur și simplu, iresponsabili, nu se gândesc la sănătatea consumatorilor. De semnalat că toate cele 7 probe de roșii neconforme au fost depistate în județul Galați, fiind folosit un insecticid care nu mai este aprobat în România și în Uniunea Europeană, clorpirifos. Interpretarea este asemănătoare și în cazul fructelor. Aici, procentul de probe cu reziduuri de pesticide (50,5%) este mai mare decât procentul probelor curate (48,98%), dar procentul de probe neconforme, puternic contaminate, este mai mic (0,40%) decât în cazul legumelor. La cereale, unde sunt folosite masiv pesticidele, observăm, totuși, un procent mare, 90,70%, de probe libere de urme de pesticide. Explicația este că fermierii care cultivă cereale (porumb, grâu) cunosc și aplică riguros regulile de utilizare a produselor de protecție a plantelor. În plus, timpul scurs de la stropire până la recoltare este mult mai mare decât la legume. Ar trebui o dezbatere publică susținută pe tema folosirii pesticidelor. Unii fermieri ar trebui să fie mai responsabili!
