Despre puterea de vindecare

• Cine vrea să fie sănătos trebuie să înceapă cu el însuși. Forțele de autovindecare ale organismului nos­tru sunt uriașe. Descoperiți-le taina •

Graba strică treaba

Unele simptome de boală se remit de la sine, de exemplu, 80% din durerile de spate dispar în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, medicii au obiceiul de a le recomanda pacienților un control imagistic, care va fi în cel mai fericit caz inutil, dar poate avea și un efect dăunător, dacă provoacă spaime nejustificate, doar mereu se găsește câte ceva în neregulă, nu-i așa? Bine­înțeles, ar fi o greșeală să rămânem în expecta­tivă, să ignorăm o afecțiune severă sau să ne prelungim fără rost suferința. Dar, câteodată, o acțiune pripită îi răpește organismului șansa de a se vindeca singur. În ce privește durerile de spate, de pildă, s-au dovedit benefice mișcarea, precum și toate mijloacele de reducere a stresului, deoa­rece simptomele sunt adesea amplificate de tul­burările psihice.

Antrenamentul autogen

E vorba despre o formă de autohipnoză, prin intermediul căreia se poate realiza o relaxare profundă. Culcați pe spate și relaxați, ne ima­ginăm cum fiecare parte a corpului nostru, înce­pând de la tălpi și până la cap, își pierde greu­tatea. Aceasta le este de folos pacienților, în multe afecțiuni care au legătură cu stresul – printre altele, în neurodermită și psoriazis, tulburări de somn și dureri cronice, iar astmaticilor le permite să respire mai ușor, datorită destinderii mus­culaturii bronhiilor. Antrenamentul autogen se poate învăța în cadrul unor cursuri sau individual, cu lecții existente pe internet.

Antrenamentele de rezistență

Sporturile de rezistență, care presupun un efort fizic moderat, normalizează glicemia, scad tensiunea arterială, ameliorează depresia, reduc frecvența atacurilor migrenoase, atenuează neplă­cerile provocate de sindromul premenstrual și cele specifice perioadei care precede instalarea menopauzei, îi ajută pe bolnavii de cancer să tolereze mai bine chimio- și radioterapia și cresc rata de supraviețuire în cazul tumorilor mamare și cele ale intestinului – ca să dăm doar câteva exemple. Tot atât de important este sportul de rezistență și ca prevenție împotriva multor boli fizice și psihice. S-a considerat multă vreme că pentru aceasta ar fi necesare circa 150 de minute de antrenament pe săptămână. Totuși, un studiu recent al cercetătorilor de la „Universitatea Iowa” a condus la o altă concluzie: pentru a fi sănătoși și a avea o bună condiție fizică, este extrem de important să ne solicităm la maximum sistemul circulator cel puțin o dată pe zi, iar dacă se poate, de mai multe ori, fie și pentru un interval foarte scurt, de unul sau două minute (urcând și coborând niște scări, de pildă).

Atingerile

În momentul când atingerile ne creează o stare plăcută, glanda hipofiză secretă oxitocină, o substanță grație căreia se nasc sentimentele de afecțiune și fericire. Supranumită „hormonul dezmierdărilor”, ea exercită o influență benefică asupra sănătății. Astfel, specialiștii americani au constatat că îmbrățișările scad nivelul tensiunii arteriale și pot combate eficient stresul. Același rezultat se obține și atunci când receptorii tactili ai pielii sunt stimulați printr-un masaj.

Mișcarea

Pe lângă acțiunea pozitivă directă, exercițiul fizic practicat cu consecvență ne întărește și încrederea în sine, deoarece ne ajută să simțim că suntem capabili să ne asi­gurăm noi înșine o stare ge­nerală mai bună prin ceea ce întreprindem.

Ieșirea în aer liber

Carența de vitamină D ne face mai vulnerabili în fața in­fecțiilor și sporește riscul de apariție a numeroase boli cro­nice, cum sunt cele car­dio­vas­culare, diabetul, can­cerul intes­tinal și depresia. De aceea ar trebui să ieșim mai des din casă, în special la orele prânzului, căci princi­palul factor care permite o producție suficientă de vita­mină D îl constituie raze­le ultraviolete. Câteva minute vor fi suficiente, chiar dacă cerul este acoperit. Iar cei ce se expun la radiațiile solare în mijlocul naturii se vor bucura de un avantaj în plus: timpul petrecut „la iarbă verde” îmbunătățește dispoziția și conso­lidează stima de sine. Studiile consem­nează fap­tul că oamenii care locuiesc în imediata apropiere a unui parc suferă mai rar de depresie, anxietate și afecțiuni cauzate de stres.

Angajamentul altruist

Nu numai prieteniile ne fortifică sănătatea. Și cei ce se implică în acțiuni îndreptate spre binele altora, fără a aștepta să fie recompensați în vreun fel pentru aceasta, au o rezistență mai mare la boli. Psihologii de la „Universitatea Humboldt” din Berlin au observat că oamenii care se implică în acțiuni umanitare sau ecologice sunt cu 20% mai calmi și au o stare de sănătate mai bună decât persoanele de aceeași vârstă cu ei, care preferă inactivitatea.

Alimentația

O hrană variată, cu multe legume și fructe, uleiuri vegetale de calitate, pește și fibre (produse din făină integrală) oferă câmp larg de acțiune puterii de vindecare a organismului. Aceasta nu înseamnă însă că ar trebui să ne impunem un plan riguros de alimentație sănătoasă. Putem avea încredere în corpul nostru, care ne semnalizează fără greș când anume are nevoie de hrană și în ce cantitate. Atâta doar că noi ne-am dezvățat să-l ascultăm. Ar trebui să revenim la un compor­tament alimentar intuitiv, prielnic sănătății: să luăm masa în liniște, savurând mâncarea cu toate simțurile, iar apoi să fim atenți la ceea ce simțim că se petrece în corpul nostru.

Postul

Renunțarea completă la hra­na solidă pentru o anumită pe­rioadă de timp de­clanșează o serie de procese favorabile să­nătății: scade ni­velul insu­linei, se reglează tensiunea și valorile grăsi­mi­lor din sânge, este influ­ențată pozitiv flora intestinală, iar secreția de serotonină și en­dorfine îmbunătățește starea psihică. Unele din aceste efecte se prelungesc cu mult dincolo de sfârșitul postului, acționând preventiv împo­triva îmbolnă­vi­rilor și, în același timp, ame­liorând simp­tomele unor afec­țiuni cum sunt hipertensiunea, reu­matismul, artroza, diabetul, sindromul de colon iritabil sau migrena. Fiecare este liber să-și aleagă formula de post care i se potrivește cel mai bine.

Antrenamentul fascial

Fasciile, acele fibre albe de colagen și elastină care îmbracă mușchii și organele ca o pânză de păianjen deasă și flexibilă constituie sursa multor probleme de sănătate. Ele se pot întări și inflama, provocând nu numai dureri, ci și slăbirea siste­mului imunitar. Exercițiile de întindere, conținute în programele de Pilates, Yoga, Tai-Chi, precum și în sporturi ca înotul, mențin elasticitatea fasciilor. Ajută mult și automasajul cu o rolă specială, confecționată din spumă dură.

Prietenii

Fie că vorbim de cunoștințe apropiate, legături familiale stabile ori prieteni de nădejde – apro­pierea de oamenii din jurul nostru ne protejează sănătatea. Au demonstrat-o cercetătorii de la Uni­versitatea „Pittsburg”. Ei au chestionat un număr de oameni în legătură cu calitatea relațiilor lor și apoi i-au infectat cu o tulpină de virus dintre cele care provoacă guturaiul. Din grupul celor care declaraseră că au alături de ei prieteni buni s-au îmbolnăvit mai puțini. Explicația constă în fapul că timpul petrecut împreună și convorbirile de la suflet la suflet constituie o excelentă modalitate de combatere a stresului.

Avantajul de a fi informat

Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când ne îmbolnăvim? Cum acționează medicamentul pe care urmează să ni-l administrăm? Ce alternative de tratament există? Numai cine este informat poate hotărî pentru sine – respectiv, discutând cu me­dicul curant. Aceasta nu ne face automat mai sănătoși, dar studiile atestă că pacienții care participă la luarea unei decizii medicale care îi privește au mai multă încredere în tratamentul ce le-a fost prescris și nu sunt tentați să-l abando­neze pe parcurs.

Râsul

Când râdem din toată inima, declanșăm în corpul nostru un mic șoc. Se contractă fulgerător peste o sută de mușchi, crește tensiunea, iar cre­ierul semnalizează: stres! Însă imediat urmează faza de relaxare – respirăm profund, creierul eliberează neurotransmițători care induc calmul, nivelul tensiunii coboară, iar acest efect de destin­dere poate dura mai multe ore. Interesant este faptul că râsul are o influență salutară chiar și atunci când nu e autentic. Există un tip de yoga, denumită chiar așa: „yoga râsului”. Concepută la finele secolului trecut de medicul indian Madian Kataria, ea combină hohotele de râs produse deliberat, cu tehnicile de respirație Pranayama.

Somnul

Cât timp dormim, sistemul nostru imunitar funcționează la întreaga capacitate, celulele dis­func­ționale se regenerează, inflamațiile se reduc, iar creierul elimină substanțele nocive. Durata somnului diferă de la o persoană la alta. Totuși, studiile arată că, la mai puțin de șase ore pe noap­te, crește riscul de infarct, accident vascular cere­bral, depresie și obezitate. În general, se consi­deră că dacă avem nevoie de deșteptător ca să ne trezim, înseamnă că odihna nocturnă a fost insu­ficientă. Iar în cazul când vrem într-adevăr să prevenim tulburările de somn, trebuie să luăm măsuri nu numai noaptea (închizând televizorul și computerul cu cel puțin jumătate de oră înainte de culcare), ci și în cursul zilei: o „porție” consistentă de mișcare și de ieșire la aer curat ne vor ajuta să fim mai obosiți și mai somnoroși seara.

Meditația

Pare dificilă la început și necesită puțin exercițiu, dar merită: oamenii care meditează consecvent au un metabolism normal, tensiunea arterială mai coborâtă, un echilibru psihic mai bun și se confruntă mai rar cu afecțiuni genera­toare de dureri. Meditația îi ajută pe pacienții cu boli cronice să-și aline suferința, îmbunătățindu-și astfel calitatea vieții. Ea le modifică totodată structura creierului: dezvoltă și activează ariile cerebrale responsabile pentru gestionarea stresu­lui și anxietății. Totul pleacă din minte. Să-ți imaginezi, în stare de relaxare, cum universul (Dumnezeu), sfinții sau forțe ale naturii (apă, vânt, foc) îți spală suferințele. Poveștile scrise cu ochii minții ne pot vindeca.

Muzica

În momentele când ascultăm muzică, se modifică bătăile ini­mii, tensiunea, contracția muscu­lară și frecvența respiratorie. Aceasta nu se datorează unei in­fluențe directe a sunetelor, ci re­pre­zintă un efect produs prin inter­mediul sistemului limbic, centrul din creier unde iau naștere emoțiile. O meta-analiză bazată pe un număr mare de studii a evidențiat faptul că fundalul mu­zical din sala de operație atenuea­ză durerile pacienților înainte, în timpul și după intervenția chi­rurgicală, chiar dacă ea se desfășoară în condițiile unei anestezii generale. Însă beneficiile muzicii sunt și mai mari pentru cei care cântă ei înșiși. Cântatul cu vocea, de pildă, face ca respirația să devină automat mai profundă, permițând plămâ­nilor să primească o cantitate mai mare de oxigen. De asemenea, scade nivelul cortizolului, în timp ce crește cel al serotoninei, „hormonul fericirii”, și se îmbunătățesc anumiți parametri imunitari.

Lectura

Când citim literatură de ficțiune, romane sau povestiri, acțiunea și personajele ne acaparează, intrăm cu totul în lumea lor, ca și cum realitatea din jurul nostru ar dis­părea. După părerea psi­hologului american Mi­haly Csikszentmihalyi, aceasta este cea mai sim­plă cale de a accede la așa-numita stare de me­ditație, de uitare de sine și de cufundare totală în ceea ce facem în mo­men­tul respectiv. În Anglia se organizează grupuri de lectură ai căror membri se întâlnesc regulat, pentru a citi împreună. S-a dovedit că metoda îi ajută pe reu­matici și, în general, pe cei ce suferă de dureri cronice, să-și reducă doza de medicamente.

Cunoașterea de sine

Din numeroase studii reiese că sănătatea sau șansele noastre de reușită în lupta cu o boală depind în mare măsură de faptul că noi suntem sau nu conștienți de ceea ce ne poate conferi putere în situațiile critice. Pentru a vă cerceta resursele personale, puneți-vă următoarele între­bări: „Cum am depășit crizele până acum?”; „De unde îmi extrag forța și mulțumirea?”; „Am renunțat la o activitate care-mi făcea plăcere?”; „Mă odihnesc mai bine când mă relaxez, sau când sunt activ?”.

Căutarea unor posibili aliați

Persoanele expuse pe o perioadă mai lungă la împrejurări greu de suportat riscă să aibă de-a face cu consecințe negative în planul sănătății, cea dintâi dintre ele fiind o tulburare psihică. Însă acest efect va fi atenuat într-o măsură conside­rabilă în clipa în care cei aflați în dificultate vor căuta să intre în contact cu oameni care se găsesc într-o situație asemănătoare – de exemplu, în ca­drul unui grup de ajutor reciproc sau într-un fo­rum online. Sondajele arată că dezbaterea pro­blemelor comune, informarea în legătură cu tra­tamentele nou apărute și încurajarea reciprocă îi ajută pe pacienți să-și gestioneze mai bine boala și suferința.

Vizualizarea

Atunci când le vorbim copiilor noștri despre „poliția organismului” care gonește virușii, noi facem instinctiv exact ceea ce trebuie: creăm imagini interioare pregnante. Specialiștii au dovedit că abilitatea de a vedea cu ochii minții cum eliberează creierul neurotransmițători, cum intră în acțiune celulele imunitare sau ce pârghii manevrează un medicament analgezic pentru a amorți durerea poate favoriza procesele de vindecare. În prezent, există mai multe modele tera­peutice solid elaborate care folo­sesc metoda vizualizării, de exem­plu hipnoza clinică sau terapia prin sugestie și autosugestie (vezi exemplul de la „Meditația”).

Atenție la alegerea alimentelor

La anumite boli, pot fi de ajutor unele schimbări în meniu. De pil­dă, la afecțiunile inflamatorii (cum ar fi reumatismul), este recomandabilă renunțarea la acidul arahidonic, prezent în alimentele de origine animală (carne, brânză și ouă), fiindcă organismul formează din el mediatori chimici proinflamatori. Totuși, medicii avertizează că „dietele speciale” sunt de multe ori supraevaluate și, chiar dacă au dat rezultate bune în cazuri individuale, ele nu trebuie considerate ca fiind universal valabile. Dimpotrivă, acționând pe cont propriu și suprimând o serie de produse, pacientul își restrânge gama de nutrienţi și riscă să ajungă la o carență. De aceea, ar fi de preferat să cereți întotdeauna sfatul unui nutriționist.

Încrederea

Autorii unui studiu realizat la Universitatea din Illinois au ajuns la concluzia că oamenii care au o perspectivă optimistă asupra vieții se îm­bolnăvesc mai rar și depășesc mai ușor eventua­lele probleme de sănătate. Cei cărora ursitoarele nu le-au pus în leagăn o asemenea atitudine pozitivă și-o pot însuși treptat, prin exercițiu. Rezervați-vă zilnic măcar cinci minute pentru a descrie succint un eveniment îmbucurător din ziua respectivă, în doar câteva fraze notate într-un carnețel. Apoi recitiți la intervale regulate ceea ce ați scris.