Un lucru e limpede: indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare de pe 6 decembrie, România iese din provizoratul impus în urmă cu un an de demiterea dezastruoasei guvernări Dăncilă și de imposibilitatea organizării imediate de alegeri anticipate. Acest bizar experiment de guvern minoritar PNL cu Parlament controlat de PSD a fost cea mai proastă variantă pentru România. Asta, mai ales în contextul unei crize sanitare greu de gestionat, precum cea pe care o traversează lumea…
Noua majoritate care se va negocia în cursul lunii decembrie nu va fi deloc confortabilă. Nu e un secret că președintele Klaus Iohannis, care a aruncat în joc toate cărțile sale în favoarea PNL, va încerca să impună un guvern construit în jurul partidului care l-a propulsat la Cotroceni. Dar variabilele din jurul acestor alegeri (localități în carantină, teama unora de a ieși din casă, dezinteresul generat de o campanie electorală lipsită de contactul cu alegătorii, desfășurată doar la TV și pe Internet) cer ca sondajele să fie luate cu rezerve mai mari ca de obicei… Dincolo de calculele care se vor face când scorurile finale vor fi pe masă, noua majoritate și noul guvern vor trebui să înfrunte o realitate dură, de care toată clasa politică, nu doar cei de la guvernare, s-a cam ferit, cu gândul la profitul electoral. Noul guvern va fi obligat să vină cu mesaje clare, coerente, despre situația sanitară și economică a țării, în contexul crizei COVID. Nu va fi deloc o treabă ușoară, mai ales că împrumuturile din afară nu vor putea merge la nesfârșit, iar ajutorul negociat cu Uniunea Europeană este blocat, în acest moment, de opoziția Ungariei și Poloniei. Cu nervii întinși la maximum, după un an mai frustrant ca oricând, lumea (mai ales cea din sectorul bugetar) nu pare deloc dispusă să asculte placa unor ajustări „în jos” ale salariilor. Noul guvern va fi condamnat la un riscant mers pe sârmă. De unde să taie, unde să mai lipească? Tocmai de aceea, direcțiile prioritare trebuie să fie dintru început asumate de toți participanții la guvernare, iar mai apoi, explicate pe înțelesul oamenilor. Avem experiența Guvernului Boc (un manager pe care destui îl regretă acum), care a plătit foarte scump prețul politic al unor măsuri de criză, pe care unii nu le-au înțeles nici azi, după aproape un deceniu.
În rest, ca să găsim și o parte pozitivă, în perioada critică ce va urma imediat după alegeri, vestea bună este că avem de unde scuti bani publici, dacă va exista voință politică. Dezvăluirile unora dintre primarii care au preluat posturile după recentele alegeri locale arată o uriașă risipă, de ordinul milioanelor de euro, la nivelul unui oraș obișnuit sau al unui sector din Capitală, bani cheltuiți pe nimicuri, de genul gardurilor care împrejmuiesc alte garduri, al stâlpilor și al bordurilor, ca să nu mai vorbim despre obișnuitele paranghelii festive din piețele centrale. În prima fază, avem de unde tăia. Dar să fie o măsură de excepție, după care să urmeze normalitatea. Ceva trainic, făcut cu cap.
