
Se știe că mucoasa stomacului are un rol protector, acționând pentru evitarea lezării țesuturilor în cazul excesului de aciditate, datorat sucului gastric. O asemenea vătămare a mucoaselor stomacale poate conduce la afecțiuni grave, mai ales atunci când intervine bacteria Helicobacter pylori, ce erodează zonele invadate.
Ce este Helicobacter pylori? Este o bacterie identificată în anul 1875, de către savanții germani. Aceștia au stabilit forma de spirală a bacteriei și prezența ei în stomac, unde rănește mucoasa stomacală și duodenală, ducând la dezvoltarea unui ulcer. Până acum 30 de ani, toate cazurile de gastrite și ulcere erau puse pe seama stresului, a regimului alimentar inadecvat, pe seama unei medicații antiinflamatoare, contra reumatismului și a unei vieți dezordonate. În acea perioadă era exclusă ipoteza existenței unui microorganism care ar putea trăi în mediul gastric foarte acid.
Descoperirea acțiunii bacteriei în declanșarea gastritelor și a ulcerelor peptice a marcat începutul unei noi etape terapeutice. Vechea idee că ulcerul ar fi o boală cronică, incurabilă, ca o „moștenire păstrată pe viață”, a fost înlocuită cu convingerea că ulcerațiile stomacale se pot vindeca prin tratamente antibiotice și fitoterapeutice, care să distrugă bacteria și să inhibe secreția de acizi în stomac.
Infecția cu Helicobacter pylori ar fi implicată și în patogeneza multor boli extragastrice, cum ar fi ateroscleroza, hemoragiile interne cu melene, anemia, unele boli de piele și pierderi rapide în greutate.
Practica a dovedit că terapia antibiotică contra infecției cu Helicobacter pylori este metoda cea mai eficientă de vindecare a limfomului gastric, dacă se efectuează în stadiile precoce ale bolii.
Tratamente cu plante
Uz intern
Cele mai eficiente sunt curele de lungă durată, care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri etc., preparate din anumite plante.
* Gălbenele – cu efecte emoliente și cicatrizante de excepție, folosite sub formă de infuzii (2 lingurițe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 de minute), care se consumă înainte de mesele principale, prin înghițituri rare.
* Obligeană – macerat la rece, din 2-3 lingurițe de rădăcini uscate și macerate 12 ore, în 500 ml apă rece; se încălzește ușor a doua zi și se consumă câte o jumătate de pahar, cu 20 de minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor și stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuțit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).
* Tătăneasă – decoct din rădăcini uscate și mărunțite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare și cicatrizante, datorită conținutului ridicat în alantoină, mucilagii și taninuri, acționând în vindecarea completă a perforațiilor și refacerea rapidă a mucoasei gastrice.
* Lemnul-dulce – infuzii din pulbere de rădăcini, în amestec cu flori de mușețel, consumate într-o cură de 1-2 luni (primăvara și toamna), cu efecte cicatrizante și antiinflamatoare în ambele forme de ulcer (gastric și duodenal), dar cu restricții de dozare și de durată a tratamentului la femei gravide și la persoane hipertensive.
* Busuiocul – infuzie din planta înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentațiilor și a focarelor putrede.
* Arahidele – 30 de grame, zdrobite și amestecate cu 10 ml lapte și 5 ml smântână. Se consumă de 2-3 ori pe zi, având rolul unei pelicule uleioase, care protejează peretele stomacului și ca tampon în neutralizarea acidului clorhidric.
* Tinctură de propolis – 25 picături, de trei ori pe zi, înainte de mese.
* Ulei de gălbenele, ulei de sunătoare și ulei de mentă – se amestecă bine și se ia câte o lingură dimineața și seara, cu 30 de minute înainte de mese, timp de 20 de zile.
Uz extern
* Comprese cu Bitter suedez puse pe zona epigastrică – în perioadele de criză se folosesc cataplasme cu terci de tătăneasă și coada-calului sau cu frunze de varză. Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.
Regimul alimentar

Pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori și vindecarea ulcerelor peptice, alimentația corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmărește cruțarea mucoasei stomacului și duodenului, cu rol de pansament gastric. Durata regimului alimentar este de o lună de zile și necesită multă răbdare și perseverență, pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariția durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind înainte de ora 20. În timpul mesei, se impune o ambianță plăcută, în liniște, fără grabă, evitând discuțiile tensionate. După fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu mămăligă.
* În faza dureroasă: se permite doar un regim hidric de 2-3 zile, cu 200 ml lapte dulce (neutralizează acidul clorhidric și oprește secreția gastrică). Laptele se amestecă în părți egale cu un ceai medicinal (tei, măceșe, mușețel), consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore.
* Pe măsură ce durerile se atenuează, se introduc în alimentație supe de orez strecurate, smântână, biscuiți moi, pâine albă, prăjită și uscată (circa 400 g) și albușuri de ouă crude, bătute spumă.
* După dispariția simptomelor de boală, se pot consuma supe călduțe de legume (varză, salate, măr, tomate), piureuri pasate din legume și cartofi, grâu germinat, orez și griș, frișcă, soteuri, budinci, sufleuri, la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caș nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copți sau fierți în coajă, care se zdrobesc și se amestecă cu lapte acru și morcov ras.
Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol.
De asemenea, se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și orez cu lapte.
Ca lichid, se preferă un borș din tărâțe de grâu, din care se consumă 1,5-2 litri pe zi, având efect de eliminare a toxinelor prin transpirație.
Fructele recomandate sunt: mere și pere (curățate de coajă), prune, piersici, caise, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide.
Ca băuturi, se vor consuma apă minerală plată, între mese, și sucuri de legume, din morcov, sfeclă roșie, țelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac și cartofi cruzi, care se iau cu 15 minute înainte de mese. Sucul de varză proaspătă (2-3 pahare zilnic timp de 3 săptămâni) este deosebit de valoros, având proprietăți protectoare și cicatrizante, datorită conținutului ridicat în mucilagii și vitamina U.
După mese se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersici, cireșe, agrișe), siropuri și compoturi puțin îndulcite.
Alimentele interzise sunt: – Fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, rață, vânat, pește gras prăjit. – Grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnați, afumături, conserve, pește oceanic (sărat sau afumat). – Supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaș, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare în exces, cartofi prăjiți. – Brânzeturi frământate, grase, sărate și afumate, kefir. – Zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi). – Condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături, oțet). – Pâine neagră (bogată în celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foitaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață, marmeladă și alte produse zaharoase, înghețate. – Fructe tari (alune, nuci, migdale). – Ape minerale reci.
Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceaiul rusesc, ciocolata, siropurile sintetice cu cafeină (de tip Cola) și abuzul de medicamente de sinteză chimică, cu acțiune iritantă.
Regimul de viață

* Se impune o perioadă de liniște, pentru cruțarea sistemului nervos, cu evitarea stresului și a eforturilor fizice și intelectuale, chiar cu ședere în pat (15-20 de zile) în perioada evolutivă. Se urmărește refacerea echilibrului nervos prin mici plimbări de dimineață, sporturi ușoare în aer liber, gimnastică medicală, vizionări de filme, audiții muzicale și lectură de deconectare.
* Se impune evitarea stărilor emoționale intense, a suprasolicitărilor nervoase, mai ales în profesiile care presupun surmenaj fizic și psihic, cu încordări nervoase și tensiuni. Dacă boala avansează, iar programul de lucru nu permite respectarea acestor recomandări igienico-sanitare, se impune schimbarea locului de muncă.
* În timpul de odihnă de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o cură de minimum o lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziție culcată, după fiecare masă.
* Sunt necesare intervențiile stomatologice pentru repararea danturii defecte, urmărindu-se evitarea infecției cu Helicobacter pylori dezvoltată la nivelul plăcii dentare.
* În infectarea cu Helicobacter pylori, s-au dovedit eficiente unele produse antimicrobiene de sinteză (claritromicină, ranitidină, omeprazol).
Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ