1. În ce situații sunt utile aceste medicamente?
Antibioticele acționează numai împotriva bacteriilor (de pildă, în amigdalitele sau infecțiile urinare provocate de agenți microbieni), însă ele nu pot distruge fungii și virusurile, din care cauză sunt inutile ca tratament împotriva răcelilor, acestea fiind cauzate, în proporție de peste 90%, de către virusuri. Întrebuințarea lor se justifică doar atunci când s-a declanșat suplimentar o infecție severă, pentru care sunt responsabile bacteriile, de exemplu o pneumonie. Dacă există dubii, medicul poate stabili natura infecției printr-o analiză de laborator.
2. Apar frecvent efecte secundare?
Utilizarea antibioticelor slăbește de fiecare dată sistemul imunitar, deoarece preparatele nu acționează selectiv – astfel încât, împreună cu bacteriile patogene, sunt distruse și cele folositoare organismului. Aceasta face ca numeroși pacienți să dezvolte în timpul tratamentului infecții micotice sau diferite tulburări gastrointestinale. De aceea, medicii recomandă ca terapia cu antibiotice să fie însoțită și urmată (pe o perioadă de până la șase săptămâni) de administrarea zilnică a unei doze consistente de probiotice, în scopul consolidării capacității de autoapărare a organismului, ca și a florei intestinale.
3. De ce anume trebuie să ținem seama când luăm antibiotice?
În primul rând, este necesar ca ele să fie luate exact la intervalele hotărâte de medic, de exemplu, câte o tabletă la opt ore. Aceasta reprezintă una dintre căile prin care se împiedică formarea de bacterii rezistente. Apoi, este important să se evite pericolul ca antibioticele să interacționeze cu alte preparate farmaceutice sau cu diferite alimente. Pentru acest motiv, trebuie citit cu mare atenție prospectul. Tabletele se iau de preferință cu apă plată, întrucât cea carbogazoasă ar putea compromite eficiența terapeutică a substanței active.
4. Ce se înțelege prin rezistența la antibiotice?
În condițiile unei proliferări accelerate a bacteriilor, iau naștere mereu alte variante cu proprietăți schimbate. În momentul când bacteriile s-au modificat în așa măsură încât antibioticul devine incapabil să le distrugă, se spune despre ele că au devenit rezistente la tratament. Și întrucât medicamentele omoară toate celelalte microorganisme patogene, germenii rezistenți vor avea la dispoziție, în final, suficient spațiu și destulă hrană pentru a se înmulți nelimitat. Probabilitatea apariției unor bacterii rezistente la antibiotice crește, atunci când medicamentele sunt utilizate greșit sau prea des.
5. Trebuie să luăm antibioticul până la ultima tabletă?
Mai demult, medicul ne cerea să consumăm în întregime conținutul unui flacon. Se considera că, dacă sistăm tratamentul înainte de vreme, încurajăm formarea bacteriilor rezistente. Astăzi, se știe că lucrurile stau exact invers: șansele ca germenii să dobândească rezistență la acțiunea antibioticelor sunt tot mai mari, pe măsură ce durata tratamentului se prelungește. De aceea, în loc de șapte sau zece zile, terapia este acum limitată adesea doar la cinci. Perioada de administrare a medicamentului și doza se stabilesc în funcție de tipul și gravitatea infecției. Însă persoanele care au impresia că nu tolerează un anumit preparat n-ar trebui să renunțe la el din proprie inițiativă, ci să se sfătuiască mai întâi cu medicul care l-a prescris.
6. Ce facem cu tabletele rămase?
Doctoriile cu termenul de valabilitate expirat trebuie aruncate la gunoi. Nu luați restul de tablete din flacon nici dacă infecția a revenit după un timp relativ scurt, deoarece s-ar putea ca ea să nu fie declanșată neapărat de același agent patogen. Ca regulă generală, nu vă administrați niciodată alte antibiotice decât cele prescrise de medic.
