Dr. ADRIAN STĂNESCU (medic primar geriatrie-gerontologie): „Orice problemă medicală localizată la nivelul creierului poate fi tratată prin stimulare magnetică transcraniană”

Terapia de stimulare magnetică transcraniană (TMS)

Cercetări științifice de ultimă oră au do­vedit că Stimularea Magnetică Trans­craniană (TMS) determină formarea de curenți electrici la nivelul scoarței cerebrale, fiind o metodă terapeutică eficientă în tratarea unor afecțiuni neurologice precum durerea neuropată, migrena, boala Parkinson, recuperarea pacien­ților după accidente vasculare cerebrale sau în afecțiuni psihiatrice, cum ar fi depresia și stresul post-traumatic. „Rezul­ta­tele apar încă de la a patra, a cincea procedură! Pacienții cu probleme de memorie își simt mintea mai limpede, cei atinși de depresie au mai puține gân­duri negative și se pot con­centra asupra activită­ților zilnice, iar persoanele cu deficit motor prezintă o îmbunătățire a mersu­lui”… Întrucât tehnicile de trata­ment TMS promit o terapie revoluționară în vinde­ca­rea suferințelor neuro­lo­gice și psihice, atât de răs­pândite în ultimul timp, ne-am propus să aflăm informații calificate de la un practicant al lor, dl dr. Adrian Stănescu, de la Spitalul Oxxygene din Otopeni.

„TMS este singura terapie care poate să refacă circuitele neuronale parțial distruse”

– Contextul lumii în care trăim, plin de neli­niște și amenințări, a făcut ca bolile psihice și neurologice să explodeze. Este TMS-ul o soluție de eradicare a lor? Se poate vindeca depresia cu magneți? Explicați-ne fenomenul.

– Stimularea magnetică transcraniană s-a per­fec­ționat în decursul a peste 100 de ani. Ideea a apărut în 1905: doi medici psihiatri vienezi pre­tindeau că punând nişte magneţi deasupra capului reușesc să vindece depresia! În 1985, cercetătorul Anthony Barker a reuşit să creeze un aparat care realiza un altfel de câmp magnetic. Bobina se pu­nea deasupra capului, iar câmpul magnetic inducea un microcâmp electric la nivel cerebral, știindu-se că creierul este un foarte bun conductor electric. De altfel, el chiar aşa funcţionează: influxurile nervoase se transmit între neuroni, la nivelul sinap­selor, prin câmpurile electrice. Practic, de acolo s-a pornit. Ulterior, s-au făcut numeroase studii ştiinţi­fice, și în 2008, au fost aprobate primele pro­gra­me terapeutice, când și aparatura era mult mai bine dezvoltată. Primul program TMS a fost apro­bat de FDA (Food and Drug Administration), pen­tru depresie. Și este foarte dificil să obții o aprobare pen­tru o terapie la FDA, deci s-au făcut studii ştiin­ţifice aprofundate, ce fundamentează principiile TMS!

Mecanismul terapeutic al TMS este foarte sim­plu: câmpul magnetic indus la nivel cerebral „de­blochează” și „repară” circuitele neuronale vătă­mate, acolo unde sunt probleme, iar rezultatele în bolile psihiatrice dege­ne­rative ale creierului sunt mai mult decât îm­bucurătoare. În Spitalul Oxxygene, specializat în geriatrie și geron­to­logie, aplicăm terapia TMS din 2019 și avem deja sute de pacienţi tra­taţi, în special din rân­dul celor la care terapia medica­men­toa­să nu dă­dea niciun ran­dament.

– În ce afecţiuni neurologice şi psi­hia­trice ați observat cele mai bune rezultate?

– Există multe probleme neurologice și afec­țiuni psihice în care TMS dă rezultate extraor­dinare: depresie, an­xie­tate, ata­curi de panică, spastici­tate, dureri neuropate, in­somnie, migrenă, dis­to­nie, tinitus, recupe­rarea după AVC, tul­burări ob­sesiv-com­pul­sive, boala Alzhei­mer și alte tipuri de demență. Practic, ori­ce problemă medicală locali­zată la nivelul creierului poate fi tratată prin sti­mulare magnetică trans­cra­niană. Noi trebuie să ştim zona în care acţio­nează boala şi, prin TMS, putem „repara” circuitele neuronale afectate. În cazul unui accident vascular cerebral, de exemplu, avem nevoie de CT sau RMN, pentru a şti zona unde a avut loc, şi facem recuperarea şi reconec­tarea neuronilor viabili    (în acci­dentele vasculare cerebrale, unii neuroni mor, dar alții rămân în po­sibilă stare de funcţiune, dacă sunt „reconectaţi”). Practic, TMS este singura tera­pie care poate să refacă circuitele neuronale parțial distruse. Există şi medicamente care „leagă” neuronii şi îmbu­nă­tăţesc metabolismul neuronal, dar din punct de ve­dere tehnologic, TMS este unica terapie care reface circuitele neuronale!

„Important este să se facă numărul complet de şedinţe”

– În ce constă procedura TMS?

– Procedura este simplă: aparatul creează un câmp electric ce ajunge într-o bobină plasată deasu­pra capului pacientului, care generează un câmp magnetic ce străpunge cutia craniană şi ajunge la scoarţa cerebrală, la creier. Când câmpul magnetic întâlneşte un traseu conductor electric (sinapsele, în cazul nostru), îl stimulează cu microcurenţi de intensitatea curenților creierului, pentru a repara acele zone. (Atenție, TMS nu are legătură cu elec­troşocurile! Mulţi oameni se sperie, dar curenţii induși sunt de 1.000 de ori mai slabi decât bateria unei telecomenzi!) Important este să se facă nu­mărul complet de şedinţe, pentru ca efectele să se cumuleze! Pentru a „reobișnui” neuronii cu impul­su­rile electrice, cu procesele de polarizare și depo­la­rizare, terapia la nivelul sinapselor afectate tre­buie să fie cât mai frecventă, pentru ca neurotrans­miţătorii să se descarce şi să „învețe” noile relaţii de comunicare dintre neuroni. Practic, sunt nece­sare 20-30 de şedinţe, în diferite patologii. Tre­buie să se ştie că nicio­dată nu sunt de ajuns 2-3 şedinţe, chiar dacă unele probleme se pot vindeca după 4-5 pro­ceduri TMS. Curen­ţii electrici fiind de sla­bă intensitate, este ne­voie de mai multe pro­ce­duri suc­cesive pentru ca neuronii să recunoas­că noile căi de comuni­care şi să repare circui­tele afectate ale cre­ie­rului. Numai așa se pot con­solida efectele tera­piei!

Avantajele TMS sunt multiple: fiind o terapie non-invazivă, are toxici­ta­te zero. Nu este un trata­ment chirurgical, nu introducem nimic în corp, acţionează strict local, pacientul poate veni și pleca cu maşina, îşi vede de viaţa lui, doar că trebuie să aibă continuitate în terapie, altfel rezultatele nu sunt de durată.

„Avem mulți pacienți diagnosticați cu Alzheimer care fac TMS”

– Ce categorii de pacienţi pot urma stimularea prin TMS?

– Stimularea magnetică transcraniană este folosită pe scară largă în lume pentru depresie şi tulburările de tip emoţional, așadar tratează atât pacienți    tineri, maturi, cât și de vârsta a treia. Exis­tă multe cercetări pentru stimularea cognitivă prin TMS. Știm că circuitele neuronale slăbesc oda­tă cu vârsta, la fel cum toate organele îmbătrânesc şi îşi diminuează funcţiile. Cunoscând zonele creierului unde apar „rupturi” între legăturile neuronale, în cazul instalării unei patologii psihiatrice este im­por­tant să facem rapid stimulare cognitivă în anu­mite zone ale creierului, ca să refacem circuitele neuronale – ceea ce reprezintă un mare câștig pentru pacienții cu Alzheimer sau Parkinson. Există programe standardizate pentru pacienţii cu tulbu­rări cognitive (vorbim aici de bătrâni), dar putem realiza și programe adaptate pentru persoanele mai tinere, care simt că au probleme cognitive, după o evaluare psihiatrică, pentru a afla cauza. Lucrăm în echipe multidisciplinare (psihiatru, gerontolog, psiholog) și în cadrul terapiei facem evaluări. Avem mulţi pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer care fac TMS. Conform studiilor europene, rezultate mai bune apar în formele uşoare sau medii, dar am avut surprize şi la pacienţi cu forme severe. În aceste cazuri, facem programe de „mentenanţă”: o ședință la două săptămâni sau la o lună, în funcţie de pato­logie și stadiul bolii, ca să stimulăm circuitele neuronale din zonă, pentru a le menţine funcționale şi pentru a încetini evoluţia afecțiunii.

TMS dă rezultate pozitive, inclusiv la vârsta pediatrică! În Turcia există clinici TMS care au rezultate spectaculoase în tratarea copiilor cu au­tism. Am recomandat părinților această terapie, pentru că şi în cazul autismului este vorba de o afectare a circuitelor neuronale. Ținând cont de specializarea în geriatrie-gerontologie a spitalului Oxxygene, noi nu putem trata pacienţii din sfera amintită.

– Sunt necesare analize medicale sau alte explorări funcţionale înainte de terapia TMS?

– Nu sunt obligatorii. În primul rând, ne bazăm pe diagnosticul de specialitate stabilit de medicul curant. În plus, mai putem face o electroencefa­logramă, dacă situația o impune. Electroence­falo­grama se poate realiza și pe parcurs, după câteva şedinţe de TMS, ca să vedem rezultatele. Dacă vorbim de un pacient de vârsta a treia, cu semne neurologice vizibile, ne ajută investigațiile imagis­tice ale creierului: CT sau RMN. În funcţie de gravitatea simptomatologiei, putem recomanda și angio-RMN sau imagistică cu substanţă de con­trast. Așadar, investigațiile diferă în funcţie de problemele pacientului. Explorările sunt indivi­dualizate de la un caz la altul. În clinicile Oxxy­gene, putem să facem reechilibrare hidroelec­trolitică și termodina­mică prin perfuzii, cu tot ceea ce este necesar, conform analizelor de laborator.

– Cât durează o şedinţă TMS și câte proceduri presupune o terapie completă?

– O procedură du­rează 20-30 de minute, în funcţie de patologie. În cazul recuperării după AVC, ședințele sunt mai scurte, deoarece se aplică un câmp magnetic puțin mai intens, în zonele motorii ale creierului – zone mai sensibile, de obicei. Cât despre durata terapiei, de­pinde de patologie. Așa cum spuneam, pentru recuperarea după AVC, este nevoie de mai multe ședințe TMS: 40, 50 sau chiar mai multe, în funcție de progresele obținute de pacient. În depresie, de exemplu, trebuie urmate minimum 20 de şedinţe. După 10 şedinţe, pacientul cu siguranţă se va simți mai bine, însă nu-și va consolida rezultatele obți­nute dacă se oprește. Programul standard este de 20-30 de şedinţe, dar pe parcurs facem și alte eva­luări, inclusiv o electroencefalografie, ca să consta­tăm dacă e necesar să continue terapia. Continui­tatea e cheia succesului în TMS! Este ideal ca acest câmp electric al creierului să fie „bătătorit” încon­tinuu! Spre deosebire de alte clinici TMS, avem marele avantaj că funcționăm ca spital și putem să facem șase şedinţe săptămânal, inclusiv sâmbăta.

„Prin terapia de stimulare magnetică, putem ajunge la remisia bolii!”

– TMS este o terapie în sine sau un tratament complementar, care se face în paralel cu terapia medicamentoasă?

– Depinde de patologie! În unele cazuri, TMS tratează cauza afecțiunii și produce vindecarea, în alte cazuri îmbunătățește simptomatologia, dar pacientul rămâne dependent de terapia medica­mentoasă psihiatrică. Întotdeauna, în caz de depre­sie sau alte patologii psihiatrice, facem și un con­sult de specialitate, pentru a ști cu ce tratament medicamentos intră pacienții în terapie. Nu între­rupem tratamentul în timpul TMS, dar pe parcurs mulți pacienți ajung la scăderea medicației – la indicația medicului psihiatru, desigur. Avem pa­cienţi care după trei luni de TMS au rămas cu doza minimă de tratament sau n-au mai luat deloc anti­depresive și antipsiho­tice – beneficii majore, ținând cont de reacţiile adverse ale medicamen­telor psi­hiatrice (îngraşă, slă­besc, induc tulburări de dina­mică sexuală sau cresc ris­cul de suicid). În schimb, pacienții rămân cu terapia TMS de con­solidare, prin şedinţe pe­riodice. Îmbucu­rător este faptul că prin terapia de stimulare mag­ne­tică pu­tem ajunge la re­misia bolii!

„Cu cât intervenim mai rapid după AVC, cu atât cresc șansele de recuperare”

– Să revenim la recuperarea după AVC, cea mai „la modă” suferință neurologică, pacienţii îşi pot redobândi sută la sută sănătatea pierdută, cu ajutorul TMS?

– Am avut mulți pacienţi cu AVC la recuperare și vă pot spune că nu se recuperează 100%. Depin­de de momentul în care vin. În medicină se spune că pentru o zi de stat la pat ai nevoie de 2-3 zile de recuperare. Dacă stai o jumătate de an la pat, după AVC, ai nevoie de un an şi jumătate să te recuperezi! Ținând cont de specia­litatea Spitalului Oxxy­gene, noi abordăm pacien­tul holistic şi intervenim cu toate procedurile care-i pot fi de ajutor: terapii intra­venoase cu factori de creş­tere neuronală (Cerebroly­sină – tratament ce se face pe scară largă, în clinicile de neurologie, cât mai rapid după AVC), autohe­moterapie cu ozon – care aduce un aport de oxigen şi scade inflamaţia (inclusiv neuroinflamaţia!), TMS – pentru refacerea legăturilor cu neuronii restanţi, fiziokinetoterapie – care ajută la păstrarea mobi­lității. Practic, lucrăm cu materialul clientului, depinde ce afectare găsim acolo! Contează dacă accidentul vascular cerebral a fost masiv, întins, dacă a fost hemoragic… Din păcate, există și cazuri foarte grave, la care nu se mai poate recupera mare lucru… Dar se întâmplă și minuni, sunt persoane care au avut rezultate spectaculoase! Cu cât inter­venim mai rapid după AVC, printr-o abordare mul­ti­modală, cu atât cresc şansele de recuperare. O intervenție postacută, la trei, patru săptămâni de la declanșarea AVC, încă are mari șanse să reconec­teze neuronii viabili restanţi. Dacă aceștia rămân într-o zonă slab irigată şi nu se acţionează în niciun fel, vor muri şi ei pe parcurs… Dacă bolnavii ajung la noi după șase luni, tot putem să-i ajutăm într-o anumită măsură, însă nu la fel de eficient ca în primele săptămâni după AVC.

„Avem programe pentru manageri și pentru persoanele suprasolicitate intelectual”

– Se poate face TMS și preventiv, pentru a preveni instalarea bolilor psihice degenerative sau a sindroamelor Burnout?

– Teoretic, da, pentru că TMS nu face rău. Urmează să lansăm un program unic în România, de prevenţie a Alzheimerului. Se ştie că există o com­ponentă ereditară a bolii, și orice membru al familiei care a avut părinți sau bunici bonavi de Alzheimer este predispus să se îmbolnăvească, la rândul lui. Se pot face și analize genetice, pentru a vedea dacă într-adevăr există riscul de a face Alz­heimer. Prin programul Bredesen, din SUA, pe care-l vom lansa foarte curând, putem face eva­luarea pacienţilor care de la 35-40 de ani încep să uite – ceea ce nu înseamnă că obligatoriu vor face boala!… Important este ca persoanele care dezvoltă simptomatologie incipientă să aibă posibilitatea să facă stimulare cognitivă preventivă, înainte de apa­riția bolii Alzheimer. De asemenea, avem pro­grame pentru ma­nageri și pentru persoanele su­prasolicitate intelectual. Putem acţiona în zona func­ţiilor execu­tive, în zona de luare a deciziilor, pen­tru ca omul să-şi con­centreze mai bine ideile, să aibă o gândire mai anali­tică, să dea direc­ţii mai bune în activitatea lui și să nu fie afectat de stres și de suprasolicitarea nervoasă implicate în sindromul Burnout. Avem foarte mulți pacienţi care fac regenerare neuronală preventivă și sunt încântați de rezultate.

– TMS are contraindicaţii sau efecte secun­dare?

– Există contraindicaţii absolute: să nu fie me­tale în cutia craniană (și nu la lucrări dentare mă refer, ci la implanturile din calota craniană: şunturi pentru hipertensiune intracraniană sau electrozi la nivel cranian). Există și alte contraindicaţii, relati­ve, pentru pacienții care au avut crize epileptice. De ce le numesc relative? Pentru că în TMS fo­losim inclusiv programe antiepileptice, la frecvenţe foarte mici, de 1 Hz sau 0,5 Hz. Putem să facem terapie antiepileptică la recomandarea medicilor neurologi, dar nu facem TMS fără recomandare!

Ca reacţii adverse, pot nota doar senzaţia neplă­cută de la primele ședințe: bobina emite un câmp magnetic care poate să determine contracţia mus­culaturii scalpului, iar pacientul poate să simtă un disconfort local. Persoanele sensibile, care au şi somatizări, adică au tot felul de senzații prin corp, pot simți o arsură sau o mică durere în punctul de acțiune al bobinei, dar foarte rar, şi, de obicei, la primele două-trei proceduri, apoi se obiş­nuiesc. Noi consiliem pacienții înainte de prima şedinţă TMS, le explicăm ce urmează să simtă, îi punem să atingă bobina cu mâna şi le demonstrăm că apare doar o mică ciupitură. Până la urmă, e vorba de un câmp magnetic, nu poţi să nu simți nimic…

– Procedura TMS este decontată prin CNAS?

– Din păcate, stimularea magnetică trans­craniană nu este decontată în Româ­nia, pe când în SUA se face gratuit, pe bază de recomandare medicală.

D-l dr. ADRIAN STĂNESCU poate fi contactat la Spitalul Oxxygene din Otopeni, Str. Petre Ispirescu nr. 6, tel. 0745.230.132