– Căderea excesivă a părului poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Este lesne de înțeles că ea reprezintă o traumă pentru oricine –
O „mamă” cu 20 de copii

Purtăm pe cap între 100.000 și 150.000 de fire de păr, care cresc cu aproximativ un centimetru pe lună, iar la un moment dat cad, și sunt înlocuite cu unele noi, căci părul se împrospătează continuu. Evoluția lui se desfășoară ciclic, așa cum se vede în imaginea alăturată. Rădăcina părului se află sub piele, protejată într-un săculeț numit folicul pilos, fiind alimentată cu nutrienți prin intermediul rețelei de vase de sânge ale papilei, zona situată la baza lui. În interiorul foliculului se mai găsește și matricea, un conglomerat de celule epiteliale, prin a căror diviziune ia naștere un nou fir de păr, ce urmează să se dezvolte lent, la rădăcina celui vechi: aceasta este faza de creștere, cu o durată de 2-6 ani. Urmează faza de tranziție, limitată la 1-2 săptămâni, când firul nou încetează să crească, iar în ultima fază, cea de odihnă și cădere, întinsă pe 5-8 săptămâni, el va împinge afară firul vechi, pentru a-i lua locul.
Alopecia androgenică
În decursul vieții noastre, fiecare folicul pilos va genera succesiv circa 20 de fire de păr. Iată de ce nu există motive serioase de îngrijorare, atâta vreme cât nu pierdem zilnic mai mult de 100 de fire. În schimb, căderea excesivă (alopecia) reprezintă o amenințare reală pentru podoaba noastră capilară. Forma cea mai frecventă, cu 95% din cazuri la bărbați și aproape 30% la femei, este așa-numita alopecie androgenică. Ea are la origine cauze ereditare și hormonale (de pildă, scăderea nivelului de estrogen la femeile aflate în menopauză). De obicei, bărbații își pierd părul începând de la tâmple și continuând spre creștetul capului, unde li se formează chelia. La femei, este afectată cel mai adesea zona creștetului sau cea a tâmplelor și a frunții, părul rărindu-se acolo vizibil. Bărbaților li se prescriu preparate care au ca ingredient activ finasterida (ex. „Propecia”, produs de firma Merck). Tabletele realizează anumite ajustări hormonale, însă pe de altă parte, nu sunt lipsite de efecte secundare destul de neplăcute, cum ar fi: diminuarea libidoului, dureri cronice, stări depresive. Iar principalul dezavantaj constă în faptul că, imediat după întreruperea tratamentului, părul începe din nou să cadă.
Ca alternativă, producătorii de medicamente oferă minoxidilul, încorporat în diverse loțiuni, dar și în șampoane și balsamuri cu dozaj specific în funcție de gen: 5% pentru bărbați și 2% pentru femei. În anii ’70, substanța avea cu totul altă destinație: era utilizată exclusiv în medicația hipertensivilor. Absolut întâmplător, s-a constatat că, în subsidiar, ea este aptă să stimuleze creșterea părului: Rogaine (New Look), Minoxom (Laboratorul Farmaciei Tei), Tratament intensiv pentru regenerarea părului (Foligain), Șampon unisex cu minoxidil (Foligain). O serie de studii confirmă deja eficiența acestui principiu activ, atât la bărbați, cât și la femei. Specialiștii atribuie minoxidilului meritul de a determina formarea în pielea capului a unor noi vase de sânge, care permit un transport mai consistent de nutrienți către rădăcinile firelor de păr. Însă pacienții trebuie să se înarmeze cu răbdare, căci terapia este una de durată: primele succese nu se vor face observate mai curând de două sau trei luni. Nu sunt de neglijat nici efectele adverse: creșterea riscului de tromboză și apariția unor fire de păr pe obraji (hirsutism). Femeilor însărcinate le este interzis cu desăvârșire să-și administreze minoxidil, deoarece substanța va trece în laptele matern.
Alopecia difuză

Când părul se subțiază și se rărește, lăsând să se vadă pielea capului, medicii pun diagnosticul de alopecie difuză. Ea se regăsește mai des la femei decât la bărbați, iar cauzele sunt foarte numeroase. Poate fi declanșată de lipsa unui mineral, ca de pildă zincul, dar și de carența de vitamină B12 sau de un eventual deficit de fier, de asemenea, și de anumite dezechilibre hormonale, intervenite fie în perioada pubertății, fie la maturitate, după o naștere, sau în anii ce preced intrarea femeii în menopauză, ori de o disfuncție tiroidiană (cel mai adesea, hipotiroidism). Există însă și alți inamici îndârjiți ai podoabei capilare – și anume, substanțele nocive și otrăvurile de tipul arsenicului, taliului, mercurului și aliajelor cu mercur. Și unele produse farmaceutice, de exemplu citostaticele, hormonii tiroidieni de sinteză, betablocantele și statinele, precum și infecțiile fungice sau virale (ca zona zoster) se pot face vinovate de declanșarea acestei forme de alopecie. Căreia trebuie să-i recunoaștem și o caracteristică oarecum pozitivă: odată ce cauza a fost identificată și se urmează tratamentul prescris de medic, este perfect posibil ca evoluția afecțiunii să fie stopată, iar părul să se regenereze. De aceea, e important ca diagnosticul să fie stabilit pe baza unor investigații cât mai amănunțite, care să includă și eventualele carențe nutriționale.
Lipsă de zinc și vitamina D
„În contextul alopeciei difuze, rolul unui aport satisfăcător de nutrienți este în general subestimat”, declară specialiștii. De pildă, analizele pacienților cu alopecie difuză evidențiază frecvent un nivel foarte scăzut de zinc, cu toate că hrana zilnică ni-l pune la dispoziție din abundență. Nutriționiștii explică paradoxul: „Cerealele, de pildă, conțin acest oligoelement în cantitate destul de mare, numai că alături de el sunt prezente și substanțe cu funcție de inhibitor, care îi blochează asimilarea în intestin.” Într-o asemenea situație, medicii recomandă administrarea de suplimente, deoarece zincul este indispensabil atât pentru formarea keratinei și a colagenului, două componente esențiale ale pielii, părului și unghiilor, cât și pentru stimularea foliculilor piloși și creșterea firelor de păr: Zinc Forte (Herbagetica), OptiZinc (Solaray/Secom), Zinc chelat (GNC). Încă un detaliu merită reținut, totuși: există anumite semne care ne pot avertiza în legătură cu un posibil deficit de zinc. Dacă observăm că unghiile ne-au devenit fragile, iar pielea ni s-a asprit și tinde să se acopere mereu cu erupții, ar fi indicat să ne adresăm unui laborator, cu solicitarea de a ni se face analiza respectivă. În egală măsură, este oportună și dozarea vitaminei D. Autorii unui studiu realizat la Universitatea din Cairo ne informează că au depistat valori mai reduse ale vitaminei D la femeile care sufereau de alopecie difuză.
Pelada
O altă formă de alopecie, și mai enigmatică decât cea difuză, este pelada (alopecia areata). Ea se manifestă prin căderea bruscă și completă a părului de pe anumite porțiuni ale scalpului, unde rămân niște plăci golașe de formă rotundă sau ovală. Uneori, sunt afectate și sprâncenele, genele, barba, chiar și alte părți ale corpului, inițial acoperite de pilozități. Unele persoane pierd smocuri întregi de păr dintr-odată. Spre deosebire de celelalte tipuri de alopecie, pelada este încadrată în prezent în categoria bolilor autoimune. Din motive care nu se cunosc, celulele sistemului imunitar atacă și distrug foliculii piloși, lăsând în locul lor un țesut cicatriceal. Deseori, alopecia areata coexistă cu alte patologii autoimune, ca boala Basedow-Graves, tiroidita Hashimoto sau psoriazisul. Se presupune că una dintre cauzele ei ar putea fi stresul cronic. Rezultatele unui studiu realizat la Universitatea Harvard trimit în această direcție. Tratamentele constau în administrarea de cortizon sub formă de creme, loțiuni, perfuzii sau injecții în pielea capului, cu care se încearcă oprirea atacului asupra foliculilor piloși. Din păcate, la aproximativ jumătate dintre pacienți, pierderea părului este definitivă. La alții, deși el se regenerează, o recidivă este oricând posibilă. În același timp, se înregistrează și un număr semnificativ de vindecări spontane.
Începând de anul trecut, se permite tratarea peladei cu substanța activă baricitinib (inclusă în medicamentul numit Olumiant), utilizată până în acel moment doar la bolnavii cu poliartrită reumatoidă. Deocamdată, rezultatele obținute în cazurile grave sunt mulțumitoare. Este însă obligatoriu ca terapia să fie prescrisă și supravegheată de un medic. În completarea ei, li se recomandă pacienților strategii de relaxare, pentru o mai bună gestionare a stresului.
Alopecia post-Covid
Nu putem încheia fără un cuvânt despre pandemia care a zguduit planeta. Virusul SARS-CoV-2 s-a lăsat cu greutate convins să se despartă de victimele sale, iar una dintre urmările bolii a fost și alopecia. Infecția virală a suprasolicitat întregul organism, supunându-l la un dublu șoc, totodată fizic și psihic, care a provocat o modificare importantă în metabolismul foliculului pilos. El a sărit peste etapa intermediară a dezvoltării lui, trecând prematur din faza de creștere în cea de cădere. Îmbucurător este totuși faptul că, în acest caz, la o anumită distanță în timp de evenimentul care a constituit factorul declanșator al patologiei, părul se regenerează de la sine.
Tratament și întreținere prin mijloace naturale

* Meiul – Boabele lui conțin mult siliciu, mineral a cărui prezență în organism este importantă pentru formarea cheratinei, principala componentă din structura firului de păr. Pe lângă aceasta, vitaminele și mineralele îmbunătățesc irigarea sangvină a scalpului, împiedicând astfel căderea părului. Aportul necesar vi-l puteți procura și din suplimente. În multe dintre ele, siliciul se găsește asociat cu zincul (ex. Siliciu + zinc + biotină – Mivolis, Silica Complex /siliciu + zinc + calciu + mangan/ – Now Foods, Siliciu vegetal – DVR Pharm, Silicium G5 /lichid/ – Bioscem).
* Remediile homeopate – Ajută la regenerarea părului, îi pot preveni ori stopa căderea (ex. Silicea D12).
* Ginsengul – Binecunoscuta rădăcină de ginseng, atât de prețuită ca tonic general, activează circulația sangvină la nivelul scalpului, îl fortifică și astfel stimulează creșterea părului.
* Combinațiile de minerale, oligoelemente și acid hialuronic – Apariția unor modificări și simptome, cum sunt paloarea tegumentelor, rărirea părului, creșterea în greutate sau o frecvență sporită a inflamațiilor, ar putea să indice tulburări ale echilibrului electrolitic. Le puteți compensa, introducând în meniul dvs. zilnic mai multe legume sau căutând în farmacii și în magazinele naturiste suplimente cu o formulă mai complexă: ex. Multimineral Natural (DVRPharm), Minerale și oligoelemente (Super Water), Regulatpro Hyaluron (Dr. Nierdermaier Pharma), Super Multimineral (Holland&Barrett).
* Argila – Aplicată pe pielea capului, argila acționează ca un burete: atrage și îndepărtează bacteriile, sebumul și siliconul depus pe firele de păr. Utilizată constant, ea revitalizează scalpul și poate stimula creșterea părului (ex. Mască detox cu argilă verde – Biofficina, Mască remineralizantă cu argilă și aloe vera – Echos Line, Mască regenerantă cu ovăz și argilă galbenă – Marion Vegandrop).