– Un miting de amploare, cu peste 75.000 de participanți, a avut loc pe 21 Mai, în centrul Chișinăului, pentru a susține drumul european al Republicii Moldova. La Adunarea „Moldova Europeană”, inițiată de președinta Maia Sandu, a participat și lidera Parlamentului European, Roberta Metsola. Poate fi considerat acest miting un succes, care va ajuta la consolidarea poziției Maiei Sandu?? Care e susținerea reală pentru cauza europeană în Republica Moldova?
– Potrivit unui sondaj recent, 58,8% din cetățenii Republicii Moldova susțin integrarea în UE, pe care o văd ca o sursă de avantaje economice și o posibilitate de a circula și lucra liber în spațiul european, ceea ce mulți fac deja, folosindu-se de pașapoartele românești. Acasă, în Basarabia, situația este mai nuanțată. Cel mai recent sondaj IMAS o plasează pe Maia Sandu aproape la egalitate cu socialistul pro-rus Igor Dodon, care este creditat și cu șansa de a câștiga alegerile în al doilea tur. Adăugăm victoria candidatei partidului Șor în Găgăuzia, și înțelegem cât de grea este sarcina Maiei Sandu și a PAS. Actuala putere pro-europeană nu a reușit nici măcar să pătrundă în zona autonomă a Găgăuziei, unde alegătorii se cumpără, legăturile cu Rusia sunt puternice și televiziunile ruse, interzise în restul țării, sunt urmărite cu interes de o populație care abia dacă înțelege românește. Și abia acum a început Chișinăul să se gândească la o strategie de integrare a Transnistriei. Partidul oligarhului fugar Ilan Șor controlează zonele din nord-est, Bălți, Orhei, cu bani furați din băncile moldovenești și cu sume imense provenite de la structurile mafiote ale statului rus și este greu să te lupți cu o propagandă electorală care îi cere guvernului să plătească facturile la energie ale populației. Mitingul din 21 Mai era, desigur, necesar, pentru a trimite un semnal al susținerii pentru calea europeană a Republicii Moldova, al voinței politice a guvernului PAS și pentru a demonstra sprijinul de care beneficiază în UE, cu câteva săptămâni înainte de reuniunea liderilor europeni, care va fi găzduită la Chișinău, dar el nu rezolvă problemele legate de sărăcie și corupție, cu care se confruntă Maia Sandu și care sunt speculate cu abilitate de forțele pro-moscovite. Bătălia pentru o Moldovă europeană se află, de fapt, într-un moment critic. Este încurajator, totuși, că nu a fost abandonată.
– Numai 9% dintre britanici consideră, în prezent, „Brexitul” mai mult un succes decât un eşec, indică un sondaj dat recent publicității. În schimb, 62% îl consideră ca fiind un eşec. Opinia publică este de acord cu realitatea că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost un eșec. Va mai domoli această atitudine („Bregret”-ul”, valul eurosceptic din anumite țări europene?
– Eșecul Brexit a fost constatat mai demult, pe măsură ce economia Marii Britanii a început să se contracte după pierderea principalei piețe de export, care era UE, și după ce s-a constatat că imigrația ilegală, marele bau-bau al campaniei Brexit, a crescut după Brexit, în loc să scadă, iar Partidul Conservator de guvernământ, promotor al Brexit, nu este capabil să-i facă față. De altfel, discursul eurosceptic al suveraniștilor din principalele țări ale UE, Franța și Germania, s-a domolit considerabil, deoarece sondajele arată că, indiferent cu cine votează, majoritatea covârșitoare a francezilor și a germanilor vor să rămână în UE. La fel și italienii, deși au ales o alianță politică ostilă UE. Iată, însă, că după alegeri, guvernul Meloni s-a dovedit cooperant cu Bruxelles-ul, căci nu își poate permite să piardă cele 200 de miliarde de euro din PNRR. Suveraniștii, care fac de fapt jocul lui Putin, sunt mai vocali în statele mici foste comuniste, unde corupția este mai greu de combătut și inegalitățile economice și sociale mai greu de rezolvat, ceea ce sporește nemulțumirea electoratului. Totuși, nici măcar premierul Ungariei, Viktor Orban, nu pune problema ieșirii din UE; el dorește să o submineze din interior și să facă jocurile lui Putin, bucurându-se, concomitent, de banii europeni. Dacă s-ar pune undeva problema unui referendum privind ieșirea din UE, sigur că eșecul Brexit ar putea fi un argument important pentru pro-europeni. El va fi probabil folosit în campania electorală pentru alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European. Pericolul real este ca suveraniștii să câștige destul de multe mandate pentru a crea dificultăți Comisiei Europene. În acest context, se cuvine să privim cu îngrijorare la discursul suveranist extremist al unor partide din România, inclusiv al PSD, și la propaganda deșănțată anti-UE a unor televiziuni „de știri” plătite de guvern și de partidele de la guvernare. Nu suntem, ca țară, chiar atât de imuni la suveranism pe cât ne-am dori.
