– Înalți oficiali polonezi au lansat zilele trecute mai multe avertismente privind amenințarea flancului estic al NATO, după mutarea mercenarilor Wagner din Rusia în Belarus. Cât de serioase sunt aceste avertismente?
– Unii comentatori tind să atribuie motive electorale guvernului de la Varșovia, sugerând că accentul pus pe amenințările la adresa securității Poloniei ar îndemna populația, speriată deja de războiul din Ucraina, să readucă la putere actualul partid de guvernământ. După sosirea mercenarilor Wagner în Belarus, guvernul polon a anunțat că va dubla numărul forțelor de grăniceri și va muta 10.000 de militari mai aproape de graniță, pentru a descuraja o eventuală tentativă a trupelor Wagner de a lua cu asalt granița poloneză. Poate că există și un substrat electoral al avertismentelor Varșoviei, dar experiența recentă a arătat că nimeni nu se poate considera în siguranță, când militarii Wagner sunt în apropiere. De altfel, și Lituania, unde nu se anunță alegeri prea curând, este preocupată de prezența mercenarilor lui Prigojin în zonă și ia în considerare închiderea completă a graniței cu Belarus, iar manevrele militare desfășurate de Belarus în apropierea graniței poloneze nu pot decât să sporească tensiunile, mai ales după ce anul trecut, Belarus a adus grupuri mari de refugiați din Asia și Africa la graniță, îndemnându-i să forțeze intrarea în Polonia. Chiar dacă este vorba doar de tentative de intimidare din partea Minskului, este greu să nu le iei în serios, având în vedere subordonarea politică a Belarus față de Moscova. În fond, ce caută mercenarii Wagner în Belarus? Nici măcar nu se știe exact unde sunt și ce fac, cum nu se știe care este situația reală a lui Evgheni Prigojin și poziția sa în arhitectura de putere de la Moscova. S-a dovedit, de altfel, în ultimii ani, că occidentalii nu au înțeles niciodată prea bine Rusia și au subestimat pericolul pe care aceasta îl prezintă pentru civilizația occidentală. Cum nimeni nu știe exact ce se întâmplă la Moscova, iar ostilitatea lui Putin față de Occident și agresivitatea sa față de vecinii Rusiei sunt dovedite, este mai prudent să privim cu seriozitate avertismentele Varșoviei, indiferent de contextul intern al lansării lor.
– Statele Unite ale Americii au impus restricţii pentru deţinătorii de paşapoarte ungare, în cadrul programului de acordare a vizelor. Ungaria este singura țară amendată dintre cele 40 care participă la programul „Visa Waiver”. Care e motivul acestei măsuri luate de SUA? E vorba de un substrat politic sau e vorba de un act pur administrativ?
– Putem specula asupra unui substrat politic, având în vedere politica Ungariei de sabotare a deciziilor NATO și UE care contravin intereselor Kremlinului, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia dar, în mod cert, este vorba și de o decizie administrativă justificată, pe care oficialii americani au explicat-o. Ambasada SUA din Budapesta a invocat „vulnerabilități de securitate create de implementarea unui proces simplificat de naturalizare”. După cum bine știm, între 2011-2020, guvernul lui Viktor Orban a eliberat în jur de un milion de pașapoarte pentru etnicii maghiari din România, Slovacia, Ucraina și Serbia. Scopul naturalizării accelerate a fost de a oferi partidului de guvernământ, Fidesz, un plus de alegători, dar și de a justifica preocuparea Budapestei pentru situația maghiarilor din statele limitrofe și intervenția în sprijinul acestora. Guvernul american consideră, însă, că naturalizarea simplificată nu a îndeplinit criteriile de securitate necesare pentru a garanta că noii cetățeni nu prezintă riscuri de securitate; cu alte cuvinte, nu elimină posibilitatea ca inamici ai SUA să se folosească de pașaportul ungar, pentru a intra în America. De altfel, Departamentul de Stat a cerut în repetate rânduri autorităților ungare să prezinte mai multe informații despre cei recent naturalizați, dar a fost refuzat, guvernul ungar motivând că „nu putea pune în pericol securitatea cetățenilor săi.” În consecință, americanii au decis în 2017 ca includerea Ungariei în programul „Visa Waiver” să devină provizorie și, timp de trei ani, a cerut ca ungarii născuți în afara teritoriului Ungariei să solicite viză de intrare. În consecință, Budapesta nu are de ce să fie surprinsă de recenta decizie a SUA. Faptul că această decizie a fost luată după ce Ungaria lui Orban și-a sfidat aliații devenind o marionetă a Moscovei și un dușman al Ucrainei, poate fi o coincidență sau nu.
