• Visul unirii celor două state românești situate de o parte și de alta a Prutului, vis înfiripat imediat după prăbușirea URSS și căderea regimului comunist în România, e dificil de împlinit în plan politic. Există însă o șansă istorică uriașă, ca legăturile să fie tot mai strânse, până la a semăna a unire, după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană și prin perspectiva ca însăși Republica Moldova să devină membru al blocului comunitar •
Podul energetic
Relațiile dintre România și Republica Moldova au fost puternic influențate de regimurile politice care au condus, în ultimele trei decenii, cele două state. Unii politicieni au fost interesați de o apropiere reală, prin transformarea Podului de Flori – denumire generică dată unor acțiuni mai mult simbolice, din anii 1990-1991, de reîntâlnire emoționantă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului – într-o colaborare permanentă, avantajoasă pentru basarabeni. Alții doar au simulat interesul pentru o apropiere adevărată. După ce România a devenit țară membră a Uniunii Europene, în 2007, beneficiind de fonduri masive de la Bruxelles, a fost tot mai capabilă să întindă o mână de ajutor și surorii sale mai mici. Au fost concepute și derulate programe de dezvoltare în tot mai numeroase domenii. Bucureștiul a renunțat, între timp, la retorica unionistă în discursul oficial (și bine a făcut!), trecând, în schimb, la fapte, mai mult sau mai puțin vizibile, mai mult sau mai puțin rapide, dar fapte, nu vorbe de la tribună, în presă sau pe facebook și-atât. Fie pe filieră europeană, fie în regie proprie, România derulează proiecte de interconectare cu Republica Moldova. Invadarea militară a Ucrainei de către armata rusească, în 24 Februarie 2022, a convins Bruxelles-ul să acorde o atenție maximă Republicii Moldova, care ar putea să cadă pradă politicii revizioniste a regimului lui Vladimir Putin. Există perspectiva aderării la Uniunea Europeană a statului condus în prezent de Maia Sandu. În acest context, România joacă un rol important în pregătirea pentru aderare a statului de peste Prut. Pare să nu mai fie timp de pierdut!
Un pas decisiv a fost deja făcut, în domeniul energetic, cu aproape zece ani în urmă: gazoductul Iași – Ungheni, care interconectează rețelele de gaz ale celor două țări. Proiectul, finanțat în cea mai mare parte de România, prin compania Transgaz, a fost lansat în august 2013 și finalizat destul de rapid: inaugurarea a avut loc un an mai târziu. Cu toate acestea, gazul românesc a fost livrat către beneficiarii de peste Prut, pentru prima oară, abia în 3 decembrie 2022! „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au anunțat, la vremea respectivă, oficialii companiei Transgaz. În anul următor, mai exact în octombrie 2023, România a făcut o mișcare extrem de curajoasă: a preluat prin Transgaz operarea întregului sistem de transport al gazelor din Republica Moldova. „Prin acest demers, Transgaz continuă prezența strategică în Republica Moldova, contribuind la asigurarea intereselor strategice ale regiunii”, a declarat atunci directorul general al Transgaz, Ion Sterian. Republica Moldova continuă să cumpere gaz rusesc, de la gigantul Gazprom, dar nu mai este dependentă 100% de o singură sursă. România este implicată activ în acest domeniu, iar interconectarea cu rețeaua europeană este salutară.
Bani europeni pentru proiecte comune
Prutul rămâne o frontieră oficială între cele două țări românești, dar punțile sunt tot mai numeroase și mai solide, mare parte dintre acestea fiind construite cu ajutorul banilor europeni. O astfel de punte se numește Programul Operațional Comun România – Republica Moldova/Granițe comune, soluții comune și este derulat prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România şi Republica Moldova și are ca obiectiv general evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acţiuni de cooperare transfrontalieră, în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE, care se învecinează. Mai exact, programul se adresează beneficiarilor din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați și beneficiarilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. De precizat că România derulează un astfel de program și cu Ucraina, având ca sursă financiară, în mare parte, tot bugetul european. În relația cu Republica Moldova, programul se află, în prezent, într-un nou exercițiu financiar (2021-2027), exercițiul financiar precedent fiind în perioada 2014-2020, cu o alocare europeană de 81.000.000 de euro. În 14 Martie 2024, a avut loc la Chișinău conferința de închidere a POC România – Republica Moldova 2014-2020. Am explorat site-ul dedicat programului în discuție, ca să aflu ce proiecte au fost finanțate până acum. În total, au fost implementate 81 de proiecte. Unul dintre acestea se numește „Cooperare regională pentru combaterea criminalității transfrontaliere”, beneficiari fiind polițiștii români din județele BT, IS, VS și GL și omologii lor din Republica Moldova. Valoarea totală a proiectului: 10.026.409,71 euro, din care 6.428.000 euro, finanțare de la bugetul european, și 3.598.409,71 euro, contribuție a instituțiilor beneficiare, asigurată de la bugetele naționale. Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași au primit 351.000 de euro, la care au mai adăugat 39.000 de euro, pentru proiectul intitulat „Cooperarea transfrontalieră pentru studierea ingineriei mecatronice”. Ca să nu-mi prind urechile, termenul „mecatronic” fiindu-mi complet necunoscut, caut pe Google și aflu o definiție așa, cam pentru toată lumea: „Mecatronica este combinația sinergetică și sistematică a mecanicii, electronicii și a informaticii în timp real. Termenul de mecatronică a fost introdus de inginerul Tetsuo Mori, de la compania japoneză Yaskawa Electric Corporation în 1969”. Destul de complicat pentru mine, dar un lucru mi-e clar: studenții din domeniul tehnic de pe ambele maluri ale Prutului au la dispoziție câteva sute de mii de euro din bugetul public european și național, ca să colaboreze într-un domeniu de interes. E de bine!
Limba română
Anul trecut, în Martie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat legea care înlocuiește sintagma „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. Prin decizia luată la cel mai înalt nivel a fost consfințit un adevăr istoric: cele două popoare de pe ambele maluri ale Prutului vorbesc o singură limbă: limba română. Așa-numita „limbă moldovenească” este o invenție politică, o armă culturală moscovită, utilizată pentru divizare și pierderea identității colective. Cu ocazia sărbătoririi Limbii române, la 31 August 2023, Maia Sandu a evocat un trecut dureros: „În perioada sovietică, poporul nostru a fost privat de dreptul la auto-determinare, dar și de dreptul la limba română, cu scopul de a ne lipsi de identitate națională și de a ne mutila conștiința de neam. Puteai fi denigrat, amenințat, destituit din funcție sau chiar avea dosar penal, pentru că vorbeai în limba ta. Până în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească scriam în alfabet chirilic, iar utilizarea alfabetului latin era considerată o încălcare a legii. Literatura românească era interzisă. Să citești o poezie în limba română era o infracțiune!”. Acum câteva zile, Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că sintagma „limba română” rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, magistraţii respingând astfel o sesizare depusă de către deputaţii socialişti şi comunişti, a transmis Radio Chişinău. Republica Moldova este amenințată constant de Rusia, a cărei armată duce de doi ani un război de agresiune pe teritoriul Ucrainei. Cerul nu este senin, așa cum l-am vrea cu toții, dar mica țară de peste Prut nu mai este chiar singură. Inima românească e una singură, iar Aderarea la Uniunea Europeană ar putea avea loc într-o bună zi!
