Noi „poduri” peste Prut

• Visul unirii celor două state românești situate de o parte și de alta a Prutului, vis înfiripat imediat după pră­bu­șirea URSS și căderea regimului comunist în România, e dificil de împlinit în plan politic. Există însă o șansă isto­rică uriașă, ca legăturile să fie tot mai strânse, până la a semăna a unire, după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană și prin perspectiva ca însăși Republica Moldo­va să devină membru al blocului comunitar •

Podul energetic

Relațiile dintre România și Republica Moldova au fost puternic influențate de regimurile politice care au condus, în ultimele trei decenii, cele două state. Unii politicieni au fost interesați de o apro­pi­ere reală, prin transformarea Podului de Flori – de­nu­mire ge­ne­rică dată unor acțiuni mai mult simbo­lice, din anii 1990-1991, de reîntâlnire emoționantă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului – într-o colaborare perma­nentă, avantajoasă pentru basa­ra­beni. Alții doar au simulat interesul pentru o apro­piere adevărată. După ce România a devenit țară membră a Uniunii Euro­pene, în 2007, beneficiind de fon­duri ma­sive de la Bruxelles, a fost tot mai capa­bilă să întindă o mână de aju­tor și surorii sale mai mici. Au fost con­ce­pute și derula­te programe de dezvol­tare în tot mai numeroase domenii. Bu­cureștiul a re­nun­țat, între timp, la reto­rica unionistă în discursul oficial (și bine a făcut!), trecând, în schimb, la fapte, mai mult sau mai puțin vizibile, mai mult sau mai puțin rapide, dar fap­te, nu vorbe de la tribună, în presă sau pe facebook și-atât. Fie pe filieră euro­pea­nă, fie în regie proprie, România derulează pro­iecte de interconectare cu Repu­blica Mol­dova. Invadarea militară a Ucrai­nei de către armata rusească, în 24 Februarie 2022, a convins Bru­xelles-ul să acorde o atenție maximă Repu­bli­cii Mol­do­va, care ar putea să cadă pradă politicii revizioniste a regimului lui Vladimir Pu­tin. Există perspectiva aderă­rii la Uniunea Euro­peană a sta­tului condus în prezent de Maia San­du. În acest con­text, România joacă un rol important în pregăti­rea pentru aderare a statului de peste Prut. Pare să nu mai fie timp de pierdut!

Un pas decisiv a fost deja făcut, în domeniul ener­getic, cu aproape zece ani în urmă: gazoductul Iași – Ungheni, care interconectează rețelele de gaz ale celor două țări. Proiectul, finanțat în cea mai mare parte de România, prin compania Transgaz, a fost lansat în august 2013 și finalizat destul de rapid: inaugurarea a avut loc un an mai târziu. Cu toate aces­tea, gazul românesc a fost livrat către bene­fi­cia­rii de peste Prut, pentru prima oară, abia în 3 decembrie 2022! „Astăzi, la ora 13:00, a început trans­­portul de gaze pe direcţia România – Republi­ca Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează nor­mal”, au anun­țat, la vremea respectivă, oficialii companiei Trans­gaz. În anul urmă­tor, mai exact în octombrie 2023, România a făcut o mișcare extrem de curajoasă: a preluat prin Transgaz operarea întregului sistem de transport al gazelor din Republica Moldova. „Prin acest demers, Transgaz con­tinuă prezența strategi­că în Republica Moldova, contri­bu­ind la asigurarea intere­selor stra­te­gice ale regiunii”, a declarat atunci direc­to­rul general al Transgaz, Ion Sterian. Re­pu­bli­ca Moldova continuă să cumpere gaz rusesc, de la gigantul Gaz­prom, dar nu mai este dependentă 100% de o singură sursă. România este implicată ac­­tiv în acest dome­niu, iar interconectarea cu rețea­ua euro­peană este salutară.

Bani europeni pentru proiecte comune

Prutul rămâne o frontieră ofi­ci­ală între cele două țări româ­nești, dar punțile sunt tot mai nu­me­roase și mai solide, mare parte dintre aces­tea fiind construite cu ajutorul banilor europeni. O ast­fel de pun­te se numește Programul Opera­țio­nal Co­mun România – Repu­blica Moldova/Granițe co­mu­ne, so­luții comune și este derulat prin intermediul In­stru­mentului European de Vecinătate (ENI). Pro­gramul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România şi Republica Moldova și are ca obiectiv general evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acţiuni de cooperare transfrontalieră, în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE, care se învecinează. Mai exact, programul se adresează be­­neficiarilor din jude­țe­le Bo­­toșani, Iași, Vas­lui și Galați și beneficia­ri­lor de pe întreg teritoriul Re­­­pu­blicii Moldova. De pre­­cizat că România de­ru­lează un astfel de program și cu Ucra­i­na, având ca sursă fi­nanciară, în mare par­te, tot bugetul european. În relația cu Republica Mol­do­va, programul se află, în prezent, într-un nou exer­ci­țiu financiar (2021-2027), exercițiul financiar pre­cedent fiind în perioada 2014-2020, cu o alocare europeană de 81.000.000 de euro. În 14 Martie 2024, a avut loc la Chișinău conferința de închidere a POC România – Republica Moldova 2014-2020. Am explorat site-ul dedicat programului în discuție, ca să aflu ce proiecte au fost finanțate până acum. În total, au fost implementate 81 de proiecte. Unul din­tre acestea se numește „Cooperare regională pentru combaterea criminalității transfrontaliere”, benefi­ci­ari fiind polițiștii români din județele BT, IS, VS și GL și omologii lor din Repu­blica Moldo­va. Valoa­rea totală a proiec­tului: 10.026.409,71 euro, din care 6.428.000 euro, finanțare de la buge­tul european, și 3.598.409,71 euro, contribuție a in­stituțiilor benefi­ci­are, asigurată de la bugetele națio­nale. Universi­ta­tea Tehnică a Moldovei și Univer­si­tatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași au primit 351.000 de euro, la care au mai adăugat 39.000 de euro, pentru proiectul intitulat „Coopera­rea trans­fron­talieră pentru studie­rea ingineriei mecatro­ni­ce”. Ca să nu-mi prind ure­chile, termenul „meca­tro­nic” fiindu-mi complet ne­cu­nos­cut, caut pe Google și aflu o definiție așa, cam pentru toată lumea: „Meca­tro­nica este combinația sinergetică și sis­tematică a mecanicii, electronicii și a infor­ma­ticii în timp real. Termenul de mecatronică a fost introdus de inginerul Tetsuo Mori, de la com­pania japoneză Yaskawa Electric Corporation în 1969”. Destul de complicat pentru mi­ne, dar un lucru mi-e clar: studen­ții din domeniul tehnic de pe ambele maluri ale Prutului au la dispoziție câteva sute de mii de euro din buge­tul public european și na­țio­nal, ca să colaboreze într-un domeniu de inte­res. E de bine!

Limba română

Anul trecut, în Martie, președin­tele Republicii Moldova, Maia San­du, a pro­mulgat legea care înlo­cu­ieș­te sintagma „limba moldoveneas­că” cu sintag­ma „limba română”. Prin decizia luată la cel mai înalt ni­vel a fost consfințit un ade­văr isto­ric: cele do­uă popoare de pe am­bele maluri ale Prutului vorbesc o sin­gu­ră limbă: limba română. Așa-numita „limbă moldovenească” este o in­ven­­ție po­li­tică, o armă cul­turală mos­­covită, uti­­­lizată pentru divizare și pier­derea iden­tității colective. Cu ocazia sărbă­to­­ri­rii Limbii române, la 31 August 2023, Maia Sandu a evocat un trecut du­reros: „În perioada so­vie­tică, poporul nostru a fost privat de dreptul la auto-determinare, dar și de drep­tul la lim­ba română, cu scopul de a ne lipsi de iden­titate na­țio­nală și de a ne mutila conștiința de neam. Puteai fi denigrat, amenințat, destituit din func­ție sau chiar avea dosar penal, pentru că vorbeai în limba ta. Până în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Mol­dovenească scriam în alfabet chiri­lic, iar utiliza­rea alfabetului latin era considerată o încălcare a legii. Literatura românească era in­ter­zisă. Să citești o poezie în limba română era o in­fracți­u­ne!”. Acum câteva zile, Curtea Constitu­ţională de la Chişinău a decis că sintagma „limba română” rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constitu­ţie, magistraţii respingând astfel o sesizare depusă de către deputaţii socialişti şi co­mu­nişti, a transmis Radio Chişinău. Repu­blica Moldova este amenințată constant de Rusia, a cărei armată duce de doi ani un război de agresiune pe teritoriul Ucrainei. Cerul nu este senin, așa cum l-am vrea cu toții, dar mica țară de peste Prut nu mai este chiar singură. Inima românească e una singură, iar Aderarea la Uniunea Europea­nă ar putea avea loc într-o bună zi!