• Vechiul leac al satelor românești este de trebuință și azi •

Străbunicile noastre au folosit-o iniţial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doam­­nele au început să-şi vop­sească şi părul cu decoctul con­centrat de coji de cea­pă. După câteva pro­ceduri, părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mă­treaţa dispă­rea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea și gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Pentru accidente precum tăie­turi în timpul bărbie­ri­tului,    rosături la picioare, opă­ri­turi, locurile afectate se presărau cu pulberea obţi­nută din cojile uscate de cea­pă sau se tamponau cu de­coct din coji.                 

Şi cum proteja coaja de ceapă rănile de in­fecţii, tot aşa proteja şi morcovii, puşi la păstrare în beci. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda şi cu fruc­tele.           

Remedii cu foi de ceapă uscate

• Problemele cardiace – Cojile de ceapă con­țin sub­stanţe ce întăresc imunitatea, tonifică ac­tivitatea inimii, activează producerea secreţiei biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială își pot îmbunătăţi vizibil starea organismului dato­rită consumului de ceai din coji de ceapă.

• Tuse – Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul ex­pectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează.

• Crampe musculare şi dureri de cap – Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriţă de coji de cea­pă, care se infuzează timp de 10 mi­nute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pa­har (100 ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tra­tamentul poate fi de lungă dura­tă, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe.

• Picioarele „vinete” provocate de hemoragii sub­cutanate își îmbunătățesc aspectul după trata­men­tul cu ceai de coji de ceapă.   

• Ceaiul din coji scade iritaţia ochilor şi menţine acui­tatea vizuală – o veste bună pentru cei ce au un servi­ciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea ve­derii, urmată de înroşirea ochilor şi schimbarea oche­larilor cu dioptrii mai mari.

• Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai din­tr-o lin­gură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranşe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, în­ce­pând din a 10-a zi după terminarea mens­trua­ţiei. (Pre­paratele din coji de ceapă şi usturoi nu se păs­trează mai mult de 24 de ore, trebuie să le pre­paraţi zilnic.)

De unde, totuși, are coaja subţire şi uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare? Dacă cercetăm atent un pe­tic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lun­gul nervurilor câteva rânduri de cristale alun­gite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cris­talele uneia dintre cele mai active flavonoide – querci­tina. Se găseşte şi în cojile de usturoi, în ceaiul verde şi în mere. Până la sfâr­şitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un reme­diu antiinflamator, antihista­minic, folosit cu succes în tra­tarea afecţiunilor aparatului locomo­tor (dureri reu­matice, artrită), aparatului respirator (astm, bron­șită). Mulţi doc­tori îl apreciază ca un remediu bun pentru profi­laxia bolilor cardia­ce, care scade riscul de trom­boză, de infarct miocardic şi al accidentelor vas­cular-cere­brale. Anul 1996, când au fost publicate rezul­tatele cerce­tă­rilor legate de proprietăţile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în ana­lele medicinei viitorului. Sa­vanţii au descoperit o proprietate unicat a flavo­noi­dei de a acţiona asu­pra genei r-53, respon­sabilă pen­tru distrugerea ce­lulelor canceroase. În afară de preven­ţie, poate fi folosită şi în tratarea cancerelor de sân, pros­tată, intestin gros, creier, plămâni, în ca­zuri de lim­fosarcom şi lim­fogranulomatoză.   

Comoară pentru agricultori     

Pentru creşterea volumului de producţie agri­colă putem să ne bazăm, împreună cu alte me­tode, şi pe de­coctul din coji de ceapă, care con­­ţine tot setul de micro­elemente: calciu, potasiu, mag­neziu, fier, cupru, crom, seleniu şi multe al­tele. Decoctul este un îngră­şământ bun, sti­mu­lează creşterea plantelor, în acelaşi timp el dis­truge microflora patogenă din sol. Acţionea­ză asu­­pra plantelor precum ginsengul asupra omu­lui. Plan­tele devin mai rezistente în lupta cu dă­unătorii şi cu bolile specifice.

• Plantele de cameră, udate şi stropite cu decoct din coji uscate de ceapă, capătă un aspect sănătos şi se dezvoltă mai bine. La 5 litri de apă fier­binte, se adaugă 5 linguri de coji de ceapă, se poate şi în ames­tec cu usturoi.                                                                                                 

• Pentru castraveţi. 1. Dacă frunzele castraveților din gră­dină încep să se îngălbe­neas­că, doi pumni de coji de ceapă se pun într-o oală cu apă caldă, se aduce apa până la fier­bere, se lasă 6-8 minute pe foc şi apoi se infuzează acoperit, până la răcire. La fiecare 8 litri de apă pentru udat se adaugă 2 l decoct de coji. Frunzele se stropesc abundent. Cojile rămase se întind la rădăcinile plantelor pentru acoperirea solului şi prevenirea evaporării. 2. Castraveţii atacaţi de dău­nători sau micoze se salvează cu infuzie din 200 grame coji de ceapă, în 10 l de apă. Cojile se lasă în apă timp de 4-5 zile, se strecoară şi se stropesc plantele de 3 ori, cu un interval de 5 zile între stropiri.

• Păduchi de frunze, gândaci de Co­lorado, fluturi dăunători. Se aşează într-o găleată, până la jumătate, coji de ceapă, se adaugă câte un pumn de coji de usturoi şi pe­lin tocat, și se umple apoi găleata cu apă fierbinte. Se infu­zează 24 de ore, se strecoară şi se diluează 1:1 cu apă curată. Se stropesc plantele afectate. Merii se stro­pesc după înflorire, începând de la prima seară caldă (nu mai puţin de 15 grade), la apusul soarelui, din 7 în 7 zile, timp de 4-6 săptămâni, cât zboară flu­turaşii.

Pentru o prindere mai bună de frunze, se ada­ugă câte 2 g de săpun la fiecare litru de apă.

• Pentru varză. Ca să protejăm varza de fluturi, în una din soluţiile cu coji de ceapă se înmoaie timp de 2 ore resturile de pastă de dinţi rămase prin tuburile mai vechi, şi se stropesc că­păţânile de varză. Mai există şi o metodă mai modernă: stropirea cu Coca-Cola, efectul este asi­gurat.

Rețetele bunicii

SLĂNINĂ ÎN COJI DE CEAPĂ

Pentru preparare aveţi nevoie de: 1–1,5 kg slă­nină, 2 pumni de coajă de ceapă, 5-7 căţei de usturoi, 1 lingură sare, ardei iute, frunze de dafin, piper boabe – după gust.

Într-un castron se toarnă 1 litru de apă rece, se adaugă 1pahar (de 250 ml) de sare. Cojile de ceapă se spală, se taie cu foarfeca şi se pun în apă împre­ună cu foi de dafin, piper şi con­dimente. Slănina se scufundă în saramură în aşa fel ca s-o acopere puţin, deasupra se pune o farfurie cu o greutate (o piatră de cre­mene sau un borcan de 3 litri cu apă) şi se fierbe 15-20 de minute după primul clocot, până slănina devine moale. După ce se ia de pe foc, slă­nina se lasă în apă încă 10 minute, timp în care 3 căţei de usturoi se taie în felii subţiri. Usturoiul rămas se trece prin presă, se amestecă bine cu sare, boia de ardei dulce sau iute şi condimente preferate. Slănina se scoate din oală, se usucă cu un prosop, se înţeapă din loc în loc cu un cuţit cu capătul as­cuţit. În tă­ieturi se introduc felii de usturoi, apoi slănina se unge cu amestecul de condi­mente, se înve­leşte în celofan şi se pune în congelator.

Coaja de ceapă poate fi păstrată ani de zile în­tr-un loc uscat, fără a-și pierde acţiunea tera­peu­tică. Dar cu o condiţie foarte importantă: vom lua coji de la bulbii complet sănătoşi.