Cât de bine vă funcționează intestinul?

– Crampele abdominale și balonările pot proveni dintr-o tulburare digestivă banală, după cum este posibil ca în spatele lor să se ascundă și un sindrom de colon iritabil. Chiar și medicii sunt adesea induși în eroare de simptomele versatile ale acestei afecțiuni. Testul nostru vă va ajuta să interpretați corect problemele dvs. de digestie –

Neplăceri de care se plâng mulți dintre noi

Sindromul de colon iritabil (o suferință cronică adesea ascunsă, fiind considerată oarecum jenantă) afectează 10-15% din populația globului, iar cifra pacienților din România se ridică la 2,5-3 milioane! O boală ce nu pare foarte gravă și totuși reu­șește să altereze dramatic calitatea vieții celor atinși de ea, pentru că îi obligă să-și orga­nizeze progra­mul zilnic în așa fel, încât să se afle per­manent în apropierea unui WC. Se presu­pune că numărul lor ar fi în rea­litate con­siderabil mai mare, însă mulți dintre ei ezită să se adreseze unui medic, pur și simplu dintr-un sentiment nejusti­ficat de rușine. Simpto­mele apar de obicei la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, de două ori mai frecvent la femei decât la bărbați. „Cazurile de colon iritabil s-au înmulțit vizibil în ultimii ani, printre altele și din cauza cantității tot mai mari de substanțe chimice din hrană și din mediu, cu care trebuie să se con­frunte intestinul”, explică gastroenterologii.

Cum funcționează testul

Cele 20 de întrebări care compun testul vă vor lămuri în legătură cu starea de sănătate a intesti­nului dvs. Și vor deconspira un eventual sindrom de colon iritabil, dacă el există și încearcă să vă trimită semnale prin disconfortul digestiv pe care îl suportați.

Parcurgeți fără grabă întrebările de mai jos. Aveți libertatea de a alege între două variante de răspuns: DA și NU. Numărul de răspunsuri afir­mative vă conduce direct la rezultatul valabil pentru dvs. personal.

TEST

1. Se întâlnesc în familia dvs. cazuri nume­roase de probleme digestive, cum ar fi diareea, constipația sau durerile resimțite în zona abdo­minală?

2. Ați fost constipat cel puțin o dată pe săp­tămână, în ultima jumătate de an?

3. Sunteți deosebit de sensibil la senzațiile du­reroase, ați sesizat că aveți un prag scăzut al durerii, de exemplu atunci când vă tăiați la un deget sau vă doare capul?

4. Ați avut în mod repetat dureri sau o sen­zație pronunțată de disconfort abdominal în ultimele șase luni sau mai mult?

5. Ați trăit continuu în ultima perioadă în con­diții de agitație intensă și/sau suportați cu mare dificultate stresul?

6. Sunteți deseori nervos, irascibil, neliniștit, anxios și/sau adormiți greu seara și/sau vă treziți în cursul nopții?

7. Vă balonați mereu imediat după masă, de o bună bucată de vreme?

8. În ultima jumătate de an, ați avut scaune moi sau chiar lichide, cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână?

9. Ați observat în același inter­val de timp o modificare de con­sistență a scaunului, a deve­nit mai moale sau mai tare ca de obicei?

10. În jumătatea de an care a trecut, ați avut balo­nări sau abdomenul a devenit mai proe­minent și mai dur, cel puțin o dată pe săptă­mână?

11. S-au manifestat la dvs. alternativ epi­soade de constipație și diaree în ultimele șase luni?

12. Disconfortul abdominal se reduce după ce mergeți la toaletă?

13. V-ați îngrășat cu mai mult de cinci kilo­grame în ultimul an, fără să vă schimbați alimentația sau sti­lul de viață?

14. În ultima jumătate de an ați constatat că aveți scaune de culoare mai deschisă, însoțite de tulburări intermitente la nivelul abdo­me­nu­lui?

15. V-a apărut în ultimele șase luni o sen­zație neplăcută de prea-plin după o masă nor­mală?

16. În ultima jumătate de an vi s-a întâmplat cel puțin o dată pe săptămână să fiți în situația de a face efort pentru a înghiți toată mâncarea la o masă normală?

17. Aveți probleme digestive care v-au trezit regulat noaptea în ultimele trei luni?

18. Ați simțit în ultima jumătate de an, cel puțin o dată pe săptămână, dureri și arsuri mai sus de ombilic (dar nu la înălțimea pieptului)?

19. Problemele dvs. digestive din ultimele șase luni s-au asociat cu stări de oboseală și epuizare?

20. În prezent aveți cumva senzația că nu vă goliți complet intestinul, atunci când mergeți la toaletă?

Interpretarea testului

Iată cum trebuie să procedați: faceți o listă a răspunsurilor afirmative și calculați totalul. Apoi citiți mai jos evaluarea testului, pentru a vă da sea­ma în care dintre cele trei categorii de risc al bolii vă încadrați. În varianta care vă corespunde veți găsi sugestii eficiente, ce vă permit să redați abdo­me­nului dvs. sănătatea pierdută și s-o păstrați pen­tru tot­deauna.

Un abdomen fără stres

(0 – 4 răspunsuri cu DA)

Digestia dvs. pare să fie în formă maximă. Ca să rămână astfel, ar tre­bui să vă asigurați un meniu cât mai variat, în care să se regăsească ali­mente de toate culorile. Și limitați consumul acelor substanțe care func­ționează ca factori declanșatori ai sin­dro­mului de colon iritabil: fructoza (din sucurile de fructe), glutenul (din pâine, paste sau müsli), pro­dusele in­dustriei alimentare. Un alt factor care poa­te declanșa această afecțiune este stresul. Acor­dați-vă zilnic un repaos de 30-45 de minute pentru relaxare. Potrivit unui studiu realizat la Univer­sitatea Göteborg (Suedia), sportul de rezistență, ca mersul nordic, înotul sau plimbările cu bicicleta oferă intestinului o protecție de lungă durată. Se recomandă antrenamente cu durata de 20 de minute, în patru zile pe săptămână.

Neliniște și dubii

(5 – 11 răspunsuri cu DA)

În mod evident, intestinul dvs. este mai sensibil. Există câteva semne după care puteți identifica un sindrom de colon iritabil: dacă simțiți de minimum șase luni dureri sau altfel de senzații neplăcute în abdomen; dacă observați cel puțin o dată pe săp­tămână o atenuare a simptomelor în urma defe­cației; dacă intervine o modificare a frecvenței sau a consistenței scaunelor, de exemplu o alternanță de constipație și diaree. În cazul când vă recunoașteți în descrierea de mai sus, ar trebui să vă adresați unui medic gastroenterolog specializat în tratarea afecțiunii respective. Iar dacă, în plus, aveți un regim de viață stresant, gândiți-vă și la posibilitatea de a apela la hipnoza utilizată de psihologi în scopuri terapeutice, fiindcă ea ar putea contribui la calmarea intestinului dvs. Hipnoterapia acționează la nivelul sistemului nervos central, „resetându-l”, înlăturând tiparele negative, create de experiențele traumatizante din trecut și stimulând mecanismele subtile de autovindecare ale organismului. Cerce­tătorii suedezi consemnează faptul că o ședință de hipnoterapie pe săptămână, timp de trei luni, a ame­liorat cu 40% tulburările digestive ale pacienților cu colon iritabil.

Un intestin cu siguranță iritat

(12 sau mai multe răspunsuri cu DA)

Este foarte probabil ca dvs. să suferiți de un colon iritabil care necesită tratament medical. O cale eficientă de reducere a simptomelor, practicată cu succes în ultima vreme, este dieta restrictivă numită FODMAP, bazată pe excluderea temporară din alimentație (pentru 6-8 săptămâni) a carbohi­draților fermentabili, care se digeră greu și irită intestinul, cum sunt fructoza, lactoza, dar și îndul­citorii ca, de exemplu, xylitolul, sorbitolul, mani­tolul, maltitolul etc. Printre alimentele care trebuie evitate, deoarece conțin aceste substanțe în cantități mari, se numără laptele și derivatele lui, produsele din făină de grâu și secară, leguminoasele (soia, fasolea uscată, mazărea, năutul), murăturile, ustu­roiul, ceapa, conopida, ciupercile, sparanghelul, sfecla roșie crudă, merele, caisele, piersicile, pru­nele, cireșele, murele, coacăzele, pepenele roșu, grepfruitul, mango și avocado. Specialiștii indică și o categorie intermediară de alimente în cazul cărora nu este necesară eliminarea totală, ci doar limitarea consumului. Sunt incluse aici porumbul, lintea, varza albă și roșie, broccoli, andivele, cartoful dul­ce, dovleacul, frunzele și tulpinile de țelină, meri­șoarele. Mult mai lungă este lista alimentelor cu conținut scăzut de carbohidrați fermentabili, ce pot fi consumate fără restricții. Dintre acestea le vom aminti pe cele ce se regăsesc mai frecvent în meniul nostru zilnic: laptele și lactatele fără lactoză, laptele de soia, de orez, de migdale, hrișca, meiul, quinoa, morcovul, păstârnacul, ridichile, prazul, salata verde, spanacul, ardeii grași, roșiile, castra­veții, fasolea verde, dovleceii, vinetele, varza kale, rădă­cina de țelină, sfecla roșie fiartă sau murată, cartofii, măslinele, bananele, căpșunile, strugurii, afinele, zmeura, ananasul, kiwi, portocalele, lămâile, man­darinele, pepenele galben.

O metodă utilizată cu rezultate foarte bune în Occident încă din anul 2004 și care începe să fie introdusă acum și la noi este bacterioterapia fe­cală. Ea constă în transferul de materii fecale de la un donator sănătos la un pacient cu probleme gas­trointestinale rebele. Se realizează prin clisme și ajută la repopularea intestinului cu bacterii be­nefice.

Când creierul abdominal o ia razna

Activitatea intestinului este condusă de o rețea de căi nervoase atât de complexă, încât a fost su­pranumită „al doilea creier” sau „creierul abdo­minal”. Ea transmite creierului senzațiile de pre­siune și de durere, dar în același timp răspunde la comenzile primite din partea lui. În condiții de stres, inclusiv emoțional, creierul trimite către intestin semnale contradictorii, care sporesc excitabilitatea acestei rețele nervoase. În consecință, colonul reac­ționează cu violență la un conținut intestinal absolut normal. Apar tulburări de motilitate: contracțiile straturilor de mușchi din pereții intestinului uneori se accelerează, alteori devin prea lente. Totodată scade și pragul de percepție a durerii. Pentru oa­menii cu colon iritabil, mâncarea încetează să mai fie o plăcere, deoarece le provoacă dureri.