• E oficial! Valul doi al pandemiei de coronavirus a început în forță și lovește încă și mai puternic decât primul. La nivel mondial, au fost infectați deja în jur de 35 de milioane de oameni, iar bilanțul deceselor a depăștit pragul critic de un milion. În fața noului asalt al Covid-19, lațul se strânge pentru tot mai multe țări și orașe, care se văd silite să reintroducă restricții dintre cele mai severe •
ISRAEL
Prima țară din lume care a reintrodus carantina
Pe 18 septembrie, Israelul a devenit prima țară din lume care a reintrodus carantina totală. Decizia a tulburat spiritele, cu atât mai mult cu cât a venit la câteva ore înainte de Roş Haşana, anul nou evreiesc. Chiar dacă unii oameni au protestat, ieșind în stradă, guvernanții au rămas fermi. Unele dintre măsurile introduse au fost chiar și mai severe decât cele din perioada martie-aprilie. Nu doar că şcolile, restaurantele, mall-urile, saloanele de înfrumuseţare şi hotelurile au fost închise, dar s-a decis ca oamenii să nu se mai deplaseze pe o rază mai mare de 500 de metri de casele lor și ca adunările de peste 10 persoane în interior să fie interzise! Severitatea restricțiilor a fost determinată de creșterea puternică a numărului infectărilor cu coronavirus. În 10 septembrie, Israelul devenise țara cu cea mai mare rată de infectări „per capita”, iar oficialii s-au temut că spitalele nu vor mai putea face față numărului de bolnavi. Au fost zile în care s-au raportat peste 5.000 de cazuri noi, la o populație estimată la circa nouă milioane de suflete, deci mult mai mică decât cea a României. Dar în ciuda noii carantine totale, situația s-a înrăutățit. Potrivit BBC, la șase zile după intrarea în vigoare a noilor restricții, au fost înregistrate peste 8.000 de noi cazuri de contaminare, în decurs de 24 de ore, fapt care i-a determinat pe guvernanții îngroziți să înăsprească și mai mult măsurile. Autoritățile și-au propus să limiteze la minimum transportul în comun, să închidă porțile tuturor afacerilor neesențiale și să reducă drastic accesul în sinagogi. Cea mai mare dezbatere a stârnit-o, însă, măsura privind limitarea la 20 de persoane a numărului participanților la un protest. Parlamentul nu a putut ajunge la un consens privind aceste ultime restricții, iar oamenii au ieșit din nou în stradă, masiv, cerând demisia premierului pentru eșecul răsunător pe care l-a înregistrat în combaterea pandemiei.
CEHIA și SLOVACIA
Din nou în stare de urgență
Slovacia a trecut ușor de primul val pandemic din primăvară, înregistrând mai puține cazuri decât vecinii ei vestici, precum și una dintre cele mai mici rate a deceselor provocate de Covid-19. Al doilea val o lovește, însă, cu o putere sporită. La sfârșitul lui septembrie, Slovacia a înregistrat, într-o singură zi, peste 550 de noi cazuri. În total, au fost infectate peste zece mii de persoane, la o populație de doar 5,5 milioane de oameni. În aceste condiții, guvernul slovac a decis, cu începere de la 1 octombrie, instituirea stării de urgență pentru o perioadă de 45 de zile. Printre restricțiile impuse se numără închiderea după ora 22.00 a restaurantelor, barurilor și cluburilor, interzicerea adunărilor familiale, sportive, culturale și religioase, cu excepția nunților, botezurilor și a înmormântărilor.
Pe 5 octombrie, Cehia, aflată într-o situație cu mult mai gravă decât cea a Slovaciei, a reintrodus și ea starea de urgență, însă doar pentru 30 de zile. Decizia a fost luată după ce, în doar 24 de ore, se înregistraseră 3.792 de cazuri (la o populație estimată la circa zece milioane de oameni). De asemenea, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, în ultimele două săptămâni fuseseră infectate, în Cehia, o medie de 303,3 persoane la 100.000 de locuitori, țara fiind întrecută la acest capitol doar de Spania, care înregistrase o medie de 319,3 la suta de mii de locuitori.
Printre restricțiile impuse de Cehia se numără reducerea la cel mult 10 participanți la evenimentele și adunările publice organizate în interior, și la maximum 20 de persoane în aer liber. Concertele și spectacolele de teatru la care se cântă au fost interzise, în vreme ce vizionarea filmelor și participarea la piesele de teatru este posibilă cu un număr maxim de 500 de spectatori. La serviciile religioase pot participa maximum o sută de persoane, dar, și aici, cântatul este interzis.
SPANIA
Restricții impuse cu armata
De la sfârșitul lui septembrie, Madridul, un oraș cu peste 3.500.000 de locuitori, a devenit prima capitală europeană care a reintrat în carantină. Pentru respectarea restricțiilor instituite a fost chemată să participe și armata. Locuitorii din Madrid, precum și cei din alte nouă orașe din jurul capitalei, nu mai au dreptul să iasă din cartierul în care-şi au domiciliul decât pentru a merge la serviciu, la medic sau la studii, pentru îngrijirea persoanelor dependente sau pentru a răspunde unei convocări legale. În același timp, reuniunile mai mari de șase persoane au fost interzise, iar barurile și restaurantele se închid la ora 22.00. Carantinarea capitalei a fost decisă după ce la Madrid s-au înregistrat 735 de cazuri de coronavirus la 100.000 de persoane, o rată dublă față de cea națională și una dintre cele mai ridicate rate din Europa.
FRANȚA
Nivel maxim de alertă
Situația s-a agravat și în capitala Franței, unde autoritățile au impus la începutul lunii octombrie nivelul maxim de alertă sanitară, nivel ce precede declararea formală a stării de urgență. Decizia a fost luată după ce Franța a înregistrat aproape 14.000 de noi cazuri de Covid-19 în 24 de ore, iar în Paris s-au înregistrat în timpul unei săptămâni între 800 și 1.200 de cazuri pe zi, ajungându-se la o rată de infectare de 263 de noi cazuri la 100.000 de persoane.
MAREA BRITANIE
„Punct de cotitură periculos”
De la începutul pandemiei, Marea Britanie a trecut printr-o serie spectaculoasă de suișuri și coborâșuri. La început, premierul Boris Johnson n-a luat lucrurile foarte în serios și a încercat, de dragul economiei, să nu implementeze restricții prea dure pentru combaterea Covid-19. Dar rata îmbolnăvirilor a crescut atât de alarmant, încât a ajuns printre cele mai mari din Europa, iar Marea Britanie a intrat în carantină. Însuși premierul s-a îmbolnăvit și a părut să regrete poziția adoptată până atunci. Chiar dacă după aceea situația s-a îmbunătățit și restricțiile au putut fi relaxate, Marea Britanie s-a numărat printre cele mai afectate de pandemie din punct de vedere economic. Pentru a da un singur exemplu, Produsul Intern Brut al țării a scăzut cu peste 20% în trimestrul al doilea (în vreme ce, prin comparație, cel al Germaniei a înregistrat o scădere de doar 9,7%, iar cel al României, de 12,3%). În septembrie, Marea Britanie s-a confruntat cu valul al doilea al pandemiei. Rata noilor infectări a crescut brusc, depășind 6.000 de cazuri pe zi. Consultantul guvernului pe probleme ştiinţifice a avertizat că, în acest ritm, s-ar putea ajunge până la jumătatea lui octombrie la 50.000 de cazuri noi pe zi. După ce le ceruse săptămâni la rând britanicilor să revină în birouri și fabrici pentru a stimula refacerea economiei, premierul a pledat din nou pentru lucratul de acasă. Johnson, care a recunoscut în Camera Comunelor că „s-a ajuns la un punct de cotitură periculos”, a anunțat totodată un pachet întreg de măsuri anticoronavirus, valabile pentru cel puțin șase luni. De la sfârșitul lui septembrie, la nunți nu mai au voie să meargă mai mult de 15 persoane, toate restaurantele, pub-urile și barurile din Anglia sunt obligate să închidă la ora 22.00, iar personalul trebuie să poarte măști, care au devenit obligatorii și în taxi. La vegherea noilor reguli a fost chemată să participe, pe lângă poliție, și armata, iar cine nu se va conforma riscă amenzi. Guvernele regionale din Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor preconizează restricții similare, dacă nu chiar mai aspre. Irlanda de Nord și Scoția au decis, de pildă, ca membrii familiilor diferite să nu mai aibă voie să se viziteze. O măsură similară ar putea fi luată curând și la Londra, oraș al cărui primar s-a declarat extrem de îngrijorat de rata de răspândire a coronavirusului.
