Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA CULCER despre… „Nu opoziția câștigă alegerile, ci guvernul le pierde”

– Cu 5 puncte procentuale în spatele PSD, PNL este marele perdant al alegerilor parlamentare. Cum se explică acest rezultat negativ al partidului de guvernământ? Unde a greșit PNL, dincolo de uzura explicabilă a guvernării, în timpul unei crize sanitare? Putea scoate un rezultat mai bun dacă nu forța desfășurarea alegerilor în decembrie?

– Cum nu există niciun indiciu rezonabil că pandemia s-ar încheia înainte de luna martie, 2021, amânarea alegerilor nu ar fi garantat o victorie a PNL. Dimpotrivă, ar fi determinat o erodare și mai puternică a popularității sale, pentru că sistemul sanitar avea puține șanse să treacă iarna cu bine, iar gestionarea haotică a restricțiilor și relaxărilor nu l-ar fi ajutat. Nu organizarea alegerilor în sine a fost problema, ci percepția cetățenilor că PNL le ignoră suferința de dragul propriului interes. De pildă, lipsa de empatie a (deja) fostului premier și a președintelui față de familiile victimelor incendiului de la Piatra Neamț a avut, probabil, consecințe mai importante decât au înțeles cei doi. Istoria ne învață că nu opoziția câștigă alegerile, ci guvernul le pierde, astfel încât PNL ar trebui să se gândească la propriile ne­ajunsuri: numiri clientelare, contraselecție, o poliție care făcea drepți în fața interlopilor, racolarea fără limite a psd-iștilor și, nu în ultimul rând, aroganța dom­nului Orban și campania neinspirată a preșe­dintelui Iohannis. Ei au monopolizat spațiul public, în dauna unor pnl-iști performanți, ca Ilie Bolojan și Emil Boc, care au fost marginalizați. O reformă a PNL, după demisia lui Ludovic Orban, ar face pro­babil mult bine în viitorul apropiat.

– Într-un scrutin din care nu au lipsit deloc surprizele, PSD reușește să ia primul loc, la doar un an după Guvernarea Dăncilă și la doi ani după evenimentele din 10 august din Piața Victoriei. Cum a reușit PSD să se reinventeze atât de rapid și să convingă aproape o treime din electorat?

– Cum scriam mai sus, cred că mai degrabă PNL a dezamăgit, generând percepția că nu diferă esențial de PSD, mai ales după ce a racolat psd-iști pe bandă rulantă. Totodată, PSD s-a delimitat de epoca Drag­nea-Dăncilă, excluzând de pe listele de candidați personajele problematice legate de fostul lider, ca Șerban Nicolae sau Liviu Pleșoianu, cooptând, în schimb, personaje respectate public, ca doctorul Ale­xandru Rafila. O șmecherie care a mascat pre­zența pe liste a unor dubioși notorii, ca fostul primar al sectorului 1, Daniel Tudorache, sau Gabriela Firea. De asemenea, PSD a fost avantajat de absenteismul masiv, aproape rușinos, dacă ne gândim la spiritul civic al nației, reușind să-și mobilizeze electoratul fidel, în timp ce electoratul mai puțin disciplinat al PNL și al potențialilor săi aliați – USR-PLUS și PMP – nu s-a lăsat convins sau s-a lăsat manipulat de televiziunile „de știri”. Așa se face că în zonele captive ale PSD, din sud și din est, prezența a fost mai bună decât în Transilvania, pe care conta PNL. Nu avem deci cum să omitem chestiunea slabei per­for­manțe a PNL, căci „succesul” PSD merge de mâ­nă cu insuccesul PNL și nu este cu nimic atenuat de discursul obsesiv „anti-pe-se-de” al lui Klaus Iohannis.

– Cu rezultatele definitive cunoscute deja, cum credeți că arată scenariile pentru o viitoare ma­jo­ritate parlamentară și un viitor guvern? Ce rol va juca președintele Iohannis în noua structură gu­vernamentală și ce șanse are Ludovic Orban să fie desemnat din nou premier?

– Se profilează deja o coaliție de centru-dreapta, alcătuită din PNL, USR-PLUS, UDMR și PMP, dacă acest din urmă partid reușește să intre în Parlament. Fără PMP, majoritatea viitoarei coaliții va fi la limită. În ambele variante, va fi nevoie și de grupul mi­no­rită­ților, tradiționala masă de manevră a guver­nanților. Alt scenariu nu pare să existe, căci PSD nu poate forma o majoritate decât cu UDMR și AUR împreună, or, cele două sunt incompatibile. Pentru mari proiecte legislative va fi nevoie de sprijinul punctual al PSD, care, prin Vasile Dâncu, a promis că va face o opoziție constructivă. Forțat de președin­tele Iohannis, Ludovic Orban a demisionat din funcția de premier și se pare că va primi președinția Camerei Deputaților, în compensație. Președintele Iohannis a preluat deja inițiativa în negocierea vii­torului guvern, pe care pare să-l considere un instru­ment politic menit să dea conținut ultimilor patru ani ai președinției sale. Să sperăm că noul guvern va funcționa în folosul cetățenilor și nu va fi utilizat de Klaus Iohannis doar ca o trambulină către o carieră internațională post-prezidențială.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian