Sindromul de colon iritabil

– În România există peste două milioane și jumătate de pacienți cu acest diagnostic –

Este cea mai frecventă dintre patologiile digestive. Afectează circa 20% din po­pu­lația globului, de două ori mai multe femei decât bărbați, iar bolnavii sunt, în marea lor majoritate, persoane care n-au împlinit încă 50 de ani. În România există peste două milioane și jumătate de pacienți cu acest diagnostic, însă spe­cialiștii gastroenterologi sunt de părere că sufe­­rinzii ar fi în realitate mult mai mulți, doar că nu sunt declarați ca atare și deci nu figurează în evi­dențele medicale. Din două moti­ve: pe de-o parte, pentru că evită să se prezinte la o consul­tație, deoare­ce li se pare penibil să bată la ușa unui doctor, ca să discute cu el despre diaree și vomă – iar pe de alta, fiindcă sindromul de colon iritabil este o afecțiune dificil de identificat, căci se mani­festă prin simptome ce nu-i aparțin în exclusi­vitate. De pildă, durerile abdominale pe care le provoacă ar pu­tea să semnaleze în același timp o serie de alte boli: gastrită, ulcer gas­tric, calculi la vezica biliară sau chiar o infecție în zona genitală. Pe lângă durere, care apare și se accentuează con­comitent cu modificarea consis­tenței materiilor fecale și a numărului de scaune, colonul iritabil mai produce și balonări, acu­mulare de gaze în intestin și evacuarea lor necon­trolată, nevoia ur­gentă de defecație, senzația de defecație incom­pletă, alternanța episoadelor de diaree și consti­pație, prezența mucusului în scaun, atenuarea sau dispariția durerii după defe­cație, senzația de grea­ță sau vomă. Dar mani­festări similare se întâlnesc și în intoleranța la lactoză sau gluten, ca și în boala Crohn sau în cancerul rectal, din care cauză medicul nu poate formula un diagnostic credibil decât prin exclu­derea celorlalte afecțiuni posibile. În acest scop, el are nevoie de un set de analize de sânge (care pot pune în evidență o anemie sau valorile cres­cute ale unor indici inflamatori, ca VSH, fibri­nogenul, proteina C reactivă), precum și de o sumă de explorări imagistice. Printre aces­tea din urmă se numără: ecografia abdo­minală (care va verifica nu starea de sănătate a intesti­nului, ci a unor organe anexe ale aparatului di­gestiv, ca pancreasul și colecistul), colonoscopia (investi­gația de bază, ce permite vizualizarea nemijlocită a mucoasei intestinale, cu prelevarea probelor de țesut necesare examenului histo­patologic) și sigmoidoscopia (inspectarea minim invazivă a ultimei porțiuni a colonului, în vederea depistării unor eventuale ulcerații sau proliferări anormale de țesut, ca polipii și formațiunile tu­morale). În final, după ce s-au îndepărtat suspiciu­nile legate de existența unor boli mai grave, se reține diag­nosticul de colon iritabil, ca unică variantă vala­bilă. Și mai trebuie adăugat un ultim amănunt: parcă pentru a duce deruta până la capăt, această afecțiune versatilă alege uneori să se manifeste inclusiv prin simptome ce nu țin de sfera diges­tivă, cum ar fi durerile de cap, tulbură­rile de somn, oboseala cronică, anxietatea sau depresia.

Cauze sau factori declanșatori

Cauzele propriu-zise nu se cunosc, specialiștii au reușit să descopere doar o serie de factori de­clanșatori care acționează, probabil, pe fondul unei predispoziții genetice. Unul dintre ei este consumul de alimente ce conțin sub­stan­țe agre­sive pentru mucoasa intestinală, de exemplu lactoză, fructoză, sor­bitol sau xilitol. Tulburările de tranzit apar și în momentul când intervin dere­glări în comunicarea permanentă dintre intestin și creier: se întâmplă câteodată ca, de la „pupitrul de comandă” al siste­mului nervos, să pornească un răspuns disproporționat la semnalele pri­mite din abdomen. Atunci, con­tracțiile mușchilor din pe­reții intestinali care asigură deplasarea alimen­telor de-a lungul trac­tului digestiv își pierd ritmul normal, devenind neregulate și necoordonate. Dacă sunt prea ener­gice, ele provoacă diaree, gaze și balonări, iar în cazul când nu mai au forța ne­cesară, colonul se lenevește și apare constipația. Mo­tilitatea intestinului este influ­ențată și de fluctuațiile hor­mo­nale. Există femei care au pro­bleme digestive, mai ales în zilele ce preced men­struația, deoarece în perioada respec­tivă crește producția de pro­ges­teron, iar acest hormon afec­­tează peristaltismul intestinal.

O cauză deosebit de importantă este alterarea florei intestinale. De cele mai multe ori, ea con­sti­tuie o repercusiune a trata­men­telor cu antibio­tice, care distrug și bacteriile indispensabile di­ges­tiei, odată cu cele nocive. Dar și admi­nistrarea prelungită de medicamente anti­acide creează dezechilibre în structura populației bacteriene a intestinului. În ce privește laxativele, ne aflăm în fața unui paradox: inițial, se recurge la ele pentru a stimula defecația, însă adminis­trarea lor exce­sivă slăbește musculatura colo­nului, ducând în ultimă instanță la constipație, deci la un rezultat contrar celui scontat. De ase­menea, sedentarismul și stresul contribuie masiv la declanșarea tulbură­rilor digestive, însă dat fiind că efectele lor distructive sunt (pe drept cuvânt) atât de des invocate în discuțiile publice pe teme de sănătate, nu vom zăbovi aici asupra lor.

Numeroși pacienți diagnosticați cu colon iri­tabil suferă simultan și de sindromul intestinului permeabil. Pe lângă rolul său esențial în digestie și în evacuarea reziduurilor, intestinul funcționea­ză și ca o barieră de apărare împotriva unor substanțe nocive ce ar putea pătrunde în orga­nism. În mod obișnuit, mucoasa lui este semiper­meabilă, filtrează și lasă să treacă în sânge numai substanțele utile. În anumite situații însă, permea­bilitatea peretelui intestinal crește dincolo de li­mitele admise, astfel încât el nu mai reține parti­culele alimentare nedigerate, microbii și toxinele eliberate de ei, iar deversarea lor în sânge pro­voacă reacția sistemului imunitar, generând atât o inflamație în interiorul intestinului, cât și un proces inflamator general, care deschide calea către o multitudine de boli degenerative. Permea­bilitatea anormală a mucoasei intestinale este atât de strâns legată de sindromul colonului iritabil, încât specialiștii nu pot afirma cu certitudine dacă ea reprezintă un factor declanșator sau mai cu­rând o consecință a lui.

Opțiuni de tratament

Nu se poate spune că sindromul de colon iritabil ar fi o afecțiune gravă în sine, însă el com­promite dramatic calitatea vieții pacienților. În afară de aceasta, lipsa unui tratament adecvat va permite și apariția complicațiilor – unele dintre ele, însoțite la rândul lor de du­reri, așa cum sunt hemoroi­zii și fisurile anale. Diareea cro­nică poate duce, la un moment dat, la deshidratare și dez­echi­libre electrolitice, iar malab­sorbția intestinală pregătește terenul pentru declanșarea unei avita­minoze sau anemii.

În primul rând, este nece­sară o adaptare a meniului în scopul atenuării simptomelor, astfel încât suferinzii să le poată controla mai bine. Cercetătorii de la Universitatea M­onash din Mel­bourne au identificat un grup de car­bohidrați care sunt tolerați fără probleme de oamenii sănă­toși, dar într-un colon iritabil fermentează, dând naș­tere la gaze, balonări și inflamații. În tradu­cere, denumirea completă a respectivei categorii de sub­stanțe este „oligozaharide, dizaharide, mo­no­za­haride și polioli fermentabili”, iar în limba en­gleză, pe scurt, FODMAP. Pornind de la aceas­tă observație, specialiștii au elaborat dieta Low FODMAP, care interzice, temporar, consumul alimentelor cu conținut ridicat de FODMAP, ur­mând ca ulterior ele să fie reintroduse treptat. Lista cuprinde alimente interzise: ceapa, prazul, usturoiul, mazărea, sfecla, majoritatea soiurilor de ciuperci, merele, perele, cireșele, prunele, pier­sicile, nectarinele, caisele, pepenele roșu, mango, bananele bine coapte, fructele uscate, laptele, iaurtul, smântâna, brânzeturile proas­pete, înghețata, laptele de soia, fasolea uscată, lintea, năutul, carnea marinată sau preparată cu adaos de alimente bogate în FODMAP (ex. cârnații cu usturoi), produsele din grâu, secară și orz, mie­rea, fructoza, siropul de agave, siropul de po­rumb, melasa, îndulcitorii artificiali (sor­bitol, manitol, xylitol, maltitol), fisticul, nucile caju, can­titățile mari de ulei și grăsime. Alimente per­mise: roșiile, cartofii, ardeii grași roșii, cas­tra­­veții, salata verde, morcovii, păstârnacul, țelina, ciupercile pleurotus; varza, vinetele, faso­lea verde și dovleceii, doar în porții de maximum 75 g; strugurii, căpșunile, kiwi, portocalele, man­da­rinele, clementinele, bananele cu coaja ver­de, brânzeturile tari, maturate (ex. feta, par­me­zan), laptele sau iaurtul fără lactoză, untul, laptele vegetal, produsele din orez, mălai, hrișcă, mei, quinoa, fulgii de ovăz (50 g), carnea de pasă­re, pește, vită, porc, ouăle, nucile, arahi­dele, semin­țele de floarea soarelui, dovleac, susan și cânepă, migda­lele (nu mai mult de 10), semin­țe­le de in (1 lin­gură), zahărul în cantități minime, siro­pul de arțar, îndulcitorul de ștevie. (Alte in­for­­mații, în­dru­mări și chiar rețete găsiți la www.low-fodmap.ro).

De asemenea, pacienții cu colon iritabil sunt sfătuiți să se hidrateze corespunzător, să facă suficientă mișcare și să evite stresul. De un real folos le pot fi curele cu argilă, probioticele (cu un număr cât mai mare de tulpini bacteriene) și suplimentele pe bază de fibre (care îmbunătățesc tranzitul și elimină toxinele). Medicii prescriu de regulă antispastice, antidiareice, laxative (dar pe acestea numai la nevoie și pentru scurt timp), iar în cazurile severe, antidepresive.

Intestinul – oglinda sufletului

Nici o altă parte a cor­pului nostru nu este atât de sensibilă la influențele psi­hice și nu răspunde la ele cu o asemenea rapiditate precum intesti­nul. De aceea, prima regulă enunțată de gas­tro­enterologi sună astfel: „Pacienții ar trebui, înainte de toate, să-și păstreze calmul.” În ulti­ma vreme, câteva studii clinice au confirmat efi­ciența progra­melor de yoga, ca și a tehnicii de relaxare MBSR (reducerea stresului prin metoda Mindfulness) în ameliorarea durerilor abdomi­nale, a balonărilor, diareei și constipației, ceea ce i-a convins pe unii medici să le includă în trata­mentul sindromului de colon iritabil.

Rezultate încurajatoare s-au obținut și cu uti­lizarea hipnozei clinice. Medicul britanic Roland Valori a folosit metoda la 100 de persoane ce sufe­reau de afecțiunea amintită. Ulterior, 40% dintre ele au declarat că simptomele dispăruseră com­plet, iar alte 50% au recunoscut că discon­fortul intestinal li se ameliorase considerabil. Psihologii de la Universitatea din Utrecht au experimentat cu 354 de adulți (între 18 și 65 de ani), aflați în evidențele a 11 spitale din Olanda. Cu jumătate din ei au efectuat sesiuni de grup de două ori pe săptămână, iar cu ceilalți – sesiuni individuale de 45 de minute. După 3 luni de tera­pie, s-au consta­tat ameliorări semnificative la 33% dintre cei incluși în hipnoza de grup și la 40% din ceilalți. În cadrul unui studiu realizat la Manchester, s-a aplicat hipnoterapia la 200 de bolnavi, care au participat la 12 ședințe cu durata de o oră. 71% din ei au beneficiat de îmbunătățiri substanțiale în funcționarea sistemului lor diges­tiv, iar efectele pozitive s-au menținut încă 6 ani după încheierea demersului terapeutic.

Există și posibilitatea ca pacienții să învețe metoda în 10 lecții, instruiți de un terapeut cu experiență, iar apoi să practice autohipnoza la ei acasă, zilnic, cu ajutorul unui CD, care le induce starea de relaxare profundă, facilitându-le comu­nicarea cu subconștientul și activând forța de regenerare a propriului corp.

Ce-i de făcut, când v-ați balonat

Ajutați flora intestinală

Alimentele cu probiotice introduc în intestin bacterii folositoare, capabile să asigure desfășura­rea normală a proceselor digestive. Din această categorie de alimente fac parte: iaurtul natur, kefirul, brânza de vaci fermentată, var­za murată, măslinele păs­trate în saramură, castraveții mu­rați, microalgele (chlorella și spirulina), ciocolata neagră, kom­bucha, supa japoneză miso (din alge marine fierte și soia fermentată), tempeh (un înlocuitor de carne pe bază de soia fermentată, originar din Indonezia) și preparatul coreean kimchi (conține varză murată, ghimbir, ardei iute și ceapă). Amidonul rezistent (ce poate fi obținut din surse ca leguminoase, cereale integrale, mă­lai, banane verzi) și anumite fibre, cum sunt inu­lina (prezentă în anghinare, topinambur, cicoare și ceapă) sau pectina (se găsește mai ales în roșii, mere, fructe de pădure) oferă hrana nece­sară bacteriilor prietenoase din flora intestinală, favo­rizând înmulțirea lor. Doze mari de fibre furni­zează și unele suplimente, de exemplu: fibre din tărâțe de psyllium (Solgar, Bio-Fiber), sfeclă de zahăr și citrice (Pharma Nord, Fibre), ovăz (Cos­mopharm). Ibutin-Gelsectan, produs de Galenica, este un gel special, cu proteină de mazăre și ex­tract din sâmburi de struguri, care protejează mucoasa intestinală și îi menține integritatea, ast­fel încât ea își poate îndeplini corect rolul de ba­rie­ră, proce­sând corespunzător antigenii.

Apelați la plantele medicinale

Pentru un efect mai bun, utilizați combinații de plante: mentă și chimen contra balo­nării și crampelor, anason și fenicul, pentru liniștirea colonu­lui. Dacă fitoterapia nu dă rezultatele do­rite, puteți recurge și la un antispastic cu bromură de butil­sco­polamină, de pildă Buscopan, Scobusal sau Bysi­min. Rețineți însă că, spre deosebire de trata­mentele cu plante, administrarea medicamentelor de sinteză nu este per­misă pe termen lung.

Folosiți compresele și masajele

Împachetările și compresele cu ulei de chimen ameliorează eficient balo­nările acute și crampele. Iar dacă sufe­riți de constipație, vă va fi de folos un masaj zilnic, executat cu mișcări de netezire sau frământare a abdo­menului, iar ca „lubrifiant” vă recomandăm uleiul eteric de sunătoare. Nu omiteți nici procedurile tradiționale de relaxare a intestinului, ca apli­carea de ventuze sau masajul reflexogen.

Faceți cât mai multă mișcare

Sportul practicat cu consecvență stimulează activitatea diferitelor componente ale tractului digestiv, datorită faptului că asigură o mai bună irigare cu sânge a organelor. Totodată, exercițiul fizic contribuie la mul­tiplicarea și diver­si­fi­ca­rea microorganismelor intestinale utile, deci, creează condiții priel­nice și pentru apariția unor tulpini bacte­riene ce participă la digerarea grăsimilor, dân­du-ne astfel o mână de ajutor la reducerea indicelui de masă corporală. Și nu în ultimul rând, mișcarea consolidează rezistența la stres.

Evitați stresul

Psihicul exercită o influență decisivă asupra sănătății intestinului. S-a dovedit că stresul favo­rizează în mod deosebit declanșarea sindromului de colon iritabil. Pentru a-l ține sub control, tes­tați și alegeți-vă una din numeroasele tehnici de rela­xare care vă stau la dispoziție, cum ar fi: an­trena­mentul autogen, meditația, hipnoza clinică sau Qigong. Și extractele din plante, în primul rând cele de passiflora (floarea pasiunii) pot liniști sistemul nervos. Dintre preparatele româ­nești și străine care includ în formula lor această plantă medicinală, vom aminti aici câteva: Passiflora (Dacia Plant), Serenis – passiflora, sună­toare, tei, roiniță, isop (Herbagetica), Neu­rexan – passiflora, ovăz (Heel), Sedativ natural cu passiflora și vale­riană (Dr. Hart).

Atenție, urgență medicală!

Dacă durerile abdominale apar brusc, sunt vio­lente și se prezintă într-o formă cu care n-ați mai avut de-a face, acesta trebuie să fie pentru dvs. un semnal de alarmă. În cazul când ele se asociază și cu unele din simptomele enumerate mai jos, luați neîntârziat legătura cu un medic: – tahicardie – dispnee – tensiune arterială scăzută – febră recu­rentă – diaree persistentă sau vărsături – sânge în scaun sau în urină – tulburări de micțiune, de pildă un jet urinar mai slab sau întrerupt – dureri ab­dominale mai puternice în timpul nopții – apariția bruscă a unor crampe și colici intense – senzație pronunțată de greață sau vomă – retenția scaunului – abdomen dur și extrem de sensibil la palpare.