– Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă criză energetică de la înființare. Creșterea amețitoare a prețurilor la energie și împuținarea resurselor necesare pentru electricitate le dau bătăi de cap tuturor: miniștri, antreprenori, consumatori casnici. Care este situația în România? –
Piața energiei, perturbată
Energia este o marfă, dar una invizibilă: circulă ascunsă prin fire și pe conducte. Există o piață a energiei, cu producători, transportatori, distribuitori și consumatori, cum este, de altfel, și piața legumelor și fructelor, de pildă. Numai că, în loc de kilograme de ardei și ceapă, sunt vânduți kilowați oră de electricitate. Energia a devenit atât de necesară funcționării economiilor moderne, încât, în absența acesteia, ele ar intra imediat în colaps. O pană de curent ne aruncă înapoi în timp, cu cel puțin o sută de ani. Dulceața civilizației vine, așadar, și de la priză, începând cu simpla iluminare a casei, a străzilor, și ajungând până la utilizarea noilor tehnologii în comunicație. Până anul trecut, energia era încă ieftină, suportabilă pentru toate buzunarele. În a doua jumătate a anului 2021, prețurile au crescut brusc, astfel încât i-au băgat în sperieți pe consumatorii casnici și au dat peste cap planurile antreprenorilor. De ce au crescut prețurile la electricitate începând cu anul trecut, cu o medie de aproape 40%? Pe site-ul Consiliului Uniunii Europene (consilium.europa.eu), am găsit următoarele explicații: prețurile la gazele naturale – care sunt transformate și în electricitate, n.m. – au crescut fără precedent pe piețele internaționale, peste 170%, și pe piața europeană, peste 150%, între iulie 2021 – iulie 2022; condițiile climatice extreme, inclusiv valurile de căldură pe timpul verii în întreaga Europă, au stimulat cererea de energie pentru răcire și au crescut presiunea asupra producției de energie electrică; a sporit cererea de gaz natural lichefiat (transportat cu vaporul, n.m.) și, în consecință, prețul acestuia s-a majorat; consumul de gaze naturale în Asia s-a mărit, ca urmare a redresării economice, după pandemia Covid-19; energia electrică din sursă nucleară și hidro a înregistrat un recul, parțial din cauza condițiilor climatice. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în 24 februarie, a perturbat și mai mult piața energiei. Gazul rusesc, pe care statele vestice îl transformau, în parte, în electricitate, a curs tot mai puțin pe conducte sau, în cazul anumitor țări, a fost chiar oprit. Puse cap la cap, toate aceste cauze, directe și indirecte, economice, geopolitice și climatice, au făcut ca prețurile să o ia razna, afectând tot mai mulți beneficiari, care au trebuit să achite facturile. Drama este, în primul rând, a consumatorului, și nu numai a celui casnic: firmele sunt, la rândul lor, afectate puternic de scumpirea energiei, fiind, unele dintre acestea, pe punctul să dea faliment.
Marii câștigători
România este un producător important de gaze și electricitate. De pildă, în cazul gazelor, avem nevoie să importăm numai până la 15% din necesarul anual, procent care ne plasează printre cele mai puțin dependente state din Uniunea Europeană. Puterea instalată a Sistemului Energetic Național (SEN) este de peste 18.600 MW, mixul energetic fiind foarte divers: hidro (6.641,94 MW, cea mai puternică sursă), cărbune (3.422,2 MW), eolian (3.014,91 MW), hidrocarburi (2.615,92 MW), nuclear (1.413 MW), solar (1.390,68 MW), biomasă (106,9 MW ), biogaz ( 21,3 MW ), deșeuri (6,3 MW ), căldură reziduală (4,1 MW) și geotermal (0,05 MW). Este uluitor cât de diverse sunt sursele de energie în România! Vântul Dobrogei a fost pus la treabă, la fel și soarele care arde vara șesul românesc. Țara noastră exportă energie, dar și importă, în funcție de nevoile pieței. Statul român a rămas activ în sectorul energetic, chiar dacă anumite întreprinderi au fost privatizate de-a lungul timpului. De pildă, energia nucleară produsă la Cernavodă este gestionată de Nuclearelectrica SA, o companie la care statul deține peste 80% din acțiuni, restul acțiunilor fiind în mâna altor investitori, după listarea la bursă. Cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România este compania Romgaz, la care statul român are o participație de 70%, restul acțiunilor fiind deținute de alți investitori (inclusiv persoane fizice), după listarea la bursele din București și Londra. Hidroelectrica, cel mai mare furnizor de energie din România, este deținută de statul român în proporție de peste 80%, urmând să fie listată în curând la Bursa de Valori București. Mai enumăr Transgaz și Termoelectrica. Așadar, statul român este încă mare proprietar în sectorul energetic românesc. „Am vândut tot, am dat tot la străini” nu este decât un slogan politicianist! Mai mult, companiile acestea de stat au înregistrat profituri uriașe în 2022, datorită creșterii prețurilor la energie: Nuclearelectrica, profit de peste 2 miliarde de lei, în primele nouă luni, cu peste 200% mai mare decât anul trecut, deși a produs mai puțină energie; Hidroelectrica, profit de 3,5 miliarde lei, cu 34% mai mare decât anul trecut, deși a vândut energie cu un sfert mai puțin decât anul trecut; Romgaz, profit de 2,2 miliarde lei, în primele nouă luni ale anului, cu 93% mai mare decât anul trecut. Pe lângă aceste câștiguri, statul român a încasat și numeroase taxe și accize. Criza, așadar, e resimțită mai mult de oamenii obișnuiți și de firmele private, care se descurcă cum pot în piață.
Decizii la nivel înalt
Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a contracara efectele negative puternice ale scumpirii energiei, atât la nivel antreprenorial, cât și în rândul consumatorilor casnici. Au fost decise plafonări și compensări, care vor fi suportate de la bugetul de stat. Totodată, la cererea Comisiei Europene, statele membre au înmagazinat gaze naturale, pentru a trece mai ușor peste vitregiile iernii. Consiliul Uniunii Europene a stabilit, la rândul său, o serie de măsuri care vor fi aplicate în intervalul 1 decembrie 2022 – 31 martie 2023. Acestea sunt: 1 – reducerea consumului de energie electrică, prin măsuri voluntare, pentru diminuarea utilizării energiei electrice cu 10% în UE, până la sfârșitul lunii martie, și obligația statelor membre de a reduce cu 5% consumul de energie în orele de vârf, statele fiind libere să decidă măsurile de reducere; 2 – plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică pe bază de surse regenerabile, energie nucleară și lignit, la 180 euro/MW, deoarece au avut profituri mari în acest an, fiindcă nu au folosit gaze naturale ca materie primă; 3 – introducerea unei contribuții de solidaritate din partea întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili (cărbune, gaz) care au obținut profituri cu 20% mai mari decât media ultimilor patru ani. Veniturile vor fi colectate de statele membre ale UE și vor fi distribuite familiilor și întreprinderilor, în special celor care se confruntă cu cea mai mare presiune exercitată de facturile ridicate la energie. Recent, guvernul a dat din nou puteri sporite statului român în piața de energie, după o scurtă perioadă de liberalizare (din 2020), stârnind revolta unor entități private, cum ar fi Bursa de Mărfuri București, care acuză că „piața angro de energie din România dispare acum, de vreme ce va exista un singur cumpărător (statul, n.m.) de la producători și un singur vânzător – același! – către furnizori, iar operațiunile au loc la un preț fix”. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a asigurat recent că, în România, „avem trei tranșe de consum: până în 100 de kw, vorbim de acel tarif social de 0,68 lei/kw; între 100 – 300 kw, primii 255 de kw sunt 0,80 lei/kw, iar până în 300 kw vor fi, cu modificările în Parlament pe care le vom face, 1,3 lei/kw. Peste 300 kw, toată cantitatea, 1,3 lei. Practic, nimeni nu va plăti mai mult în România de 1,3 lei/kw” (sursa news.ro) Acum nu ne mai rămâne decât să facem aritmetica lunară a consumului de electricitate și să devenim un strop mai economi.
