RODICA CULCER despre… „Victoria Smer și a lui Robert Fico este o veste proastă pentru Europa”

– Alegerile parlamentare din Slovacia au fost câștigate de Smer-SD, o formațiune politică popu­listă, care cere întreruperea ajutorului militar pen­tru Ucraina. Liderul ei, Robert Fico, a propus și re­lua­rea relațiilor cu Rusia, după ce guvernele pre­ce­dente, de centru-dreapta, au susţinut fără rezer­ve Kievul. Are Rusia un nou aliat în interiorul NATO? În ce măsură va contamina victoria popu­liștilor slo­vaci scena politică europeană, cu câteva luni înain­tea alegerilor europarlamentare?

– Victoria Smer și a lui Robert Fico este o veste proas­tă pentru Europa, nu numai pentru că riscă să reorienteze politica externă a Slovaciei spre Rusia, generând astfel dificultăți pentru demersurile UE de a susține intens Ucraina, mai ales într-un moment delicat pe plan internațional, când Republicanii din Congresul SUA sabotează politica pro-ucraineană a președintelui Joe Biden. Chiar dacă se declară social-democrat, Smer este un partid la limita legalității, cu legături recunoscute cu lumea interlopă, iar Fico a fost nevoit să demisioneze din funcția de premier în 2018, după asasinarea unui jurnalist de investigații, care avansase mult cu o anchetă legată de corupție. Dar coaliția de centru-dreapta care a urmat la gu­vernare s-a dezintegrat în haos și dispute interne, făcând posibilă victoria Smer. Deși a câștigat doar 23,3% din mandatele parlamentare și va trebui să negocieze o coaliție cu alte partide, Smer are cu cine să formeze o coaliție de guvernare, pe care să o și domine, ceea ce înseamnă că schimbarea politicii externe a Bratislavei va avea loc curând, mai ales că Fico are și sprijin popular pentru o astfel de reori­en­tare. Un sondaj recent arată că 50% din slovaci se opun ajutorării Ucrainei, și doar 40% cred că Rusia este de vină pentru război. Dependentă de gazul și pe­trolul venite din Rusia, Slovacia va deveni proba­bil un nou pion al lui Putin în interiorul NATO și UE, ceea ce va relansa dezbaterea privind schimbarea regulilor de luare a deciziei în cele două organizații. Asistăm la un eșec vizibil al forțelor pro-occidentale și un succes pentru politica lui Putin de a dezbina Europa. Este posibil, deci, ca aripa suveranistă, anti-europeană, să se întărească după alegerile europarla­men­tare de anul viitor, dar nu minuscula Slovacie va dezechilibra UE, ci electoratul din țările mari, care rămâne, deocamdată, fidel valorilor europene și solidar cu Ucraina.

– La o întrebare legată de intrarea României în spa­țiul Schengen, adresată de europarlamentarul ro­mân Rareș Bogdan, comisarul european pentru afa­ceri interne, Ylva Johansson, a răspuns că nu exis­tă un termen limită pentru acces. E de bine sau de rău?

– Ylva Johansson a dat un răspuns diplomatic, care sugerează că România nu trebuie să piardă spe­ranța admiterii în spațiul Schengen, pentru că nu există un termen limită pentru aderare, dar mai spune și că nu trebuie să ne așteptăm să aderăm prea cu­rând, căci, nu-i așa?, avem tot timpul la dispoziție. Ni se transmite, deci, să fim răbdători și realiști, cu alte cuvinte, să așteptăm rezultatul alegerilor gene­ra­le din Austria, din toamna anului viitor, pentru că este limpede și logic, din punct de vedere politic, că partidul de guvernământ al cancelarului Nehammer, în pierdere de popularitate în fața extremiștilor de dreapta, nu va renunța la temele sale de campanie, mai ales la cele legate de pericolul migrației și la necesitatea de a reforma spațiul Schengen. Unii ana­liști austrieci anticipează că veto-ul austriac aplicat aderării României și, implicit, Bulgariei, la spațiul Schengen va fi ridicat după aceste alegeri, în urma presiunilor comunității de afaceri din Austria, care suferă deja pierderi în zonă ca urmare a politicii guvernului de la Viena. Este logic să se întâmple așa, dar este bine să fim prudenți, pentru că nu știm nici cine va câștiga aceste alegeri, nici cine va câștiga alegerile europarlamentare din iunie 2024 și nici cum va evolua anul viitor conflictul din Ucraina, adică ce va dicta Kremlinul, care dispune de puternice pârghii de control asupra partidelor politice din Austria. Deocamdată, Austria a jucat cartea Schengen pe pla­cul Rusiei, care vrea să pedepsească și, eventual, să destabilizeze România și Bulgaria, pentru sprijinul acordat Ucrainei. Din păcate, celelalte state euro­pene, inclusiv cele importante, ca Germania, nu au reușit să schimbe poziția Vienei, deși președintele Consiliului Europei, Charles Michel, ne asigură că se duc „negocieri foarte discrete” cu Austria, pentru deblocarea situației. De garantat, însă, nu ne garan­tea­ză nimeni deocamdată o aderare în viitorul apro­piat, ci doar o politicoasă bunăvoință.