Ion Vlădulescu (primar (PNL) al comunei Budești, județul Vâlcea): „În județul Vâlcea, suntem cei mai bogați dintre cei mai săraci”

PRIMARII NOȘTRI

Budești este una dintre comunele cele mai bogate din județul Vâlcea. Fără asistați so­cial și cu elevi motivați să frecventeze școa­la și să o absolve cu rezultate notabile, își da­to­rează progresul în mare măsură și primarului Ion Vlă­dulescu, aflat deja la al doilea mandat. Are în grijă opt sate: Barza, Bârsești, Ber­cioiu, Budești, Linia, Piscu Pietrei, Racovița și Ruda.

Muncă, foarte multă muncă

– Sunteți primarul unei comune bogate, aflată pe teritoriul unui județ care mai are de tras, ca să ajungă în fruntea bucatelor. Cum se explică succesele dvs.?

– Colegilor mei, primari în județ, le spun că sun­­tem cei mai bogați din cei mai săraci, pentru că nu există, la momentul acesta, foarte multe loca­li­tăți cu un buget extraordinar, cel puțin în județul Vâlcea. Secretul unei astfel de dezvoltări este mun­ca, foarte multă muncă. Am reușit să aducem în comună mulți investitori, am reușit să creăm o zonă pentru locu­in­țe, pentru că sunt și foarte multe clă­diri rezidențiale. Bugetul, atâta cât e, îl folosim pen­­tru dezvoltarea localității. Asta am făcut-o și o s-o facem în conti­nua­re. Cert este că lucrurile s-au mișcat pentru toată lumea, drept dovadă că și dvs. ați auzit de noi.

– Vă aflați la doi pași de orașul Râmnicu-Vâl­cea. Este un avantaj?

– Cu siguranță că este un avantaj, astfel am reușit să atragem investitori, unii dintre ei foarte mari, care ne aduc beneficii prin taxele și impozi­te­le pe care le plătesc. Noi, ca primărie, nu am avut nici un metru de teren pe care să-l punem la dis­po­zi­ție, investitorii și-au cumpărat terenu­ri­le de la pro­prietari și așa s-a dez­voltat zona industri­ală, aproximativ 70-80 de hec­tare, începând cam din 2016-2017, și se dez­voltă în conti­nua­re. Noi, ca pri­mărie, venim în spri­­­jinul dum­nealor cu tot ceea ce putem, în pri­mul rând cu infra­struc­tura și utili­tă­țile, în așa fel încât să atragem cât mai mulți in­ves­titori, dar și oamenii comunei să fie mulțumiți.

„Suntem o localitate activă, fără șomeri, fără asistați social”

– De regulă, localită­țile apropiate de orașele mari, mai cu seamă re­șe­dință de județ, tind să devină localități-dor­mi­tor. Zone de reședință pen­tru cei ce muncesc la oraș și vin să se culce la țară. Se întâmplă la fel și la dvs.?

– Nu este cazul la noi. Suntem o localitate ac­ti­vă, care nu beneficiază de niciun ban de la bugetul statului, noi ne auto-finanțăm. Beneficiem doar de finanțări din surse guvernamentale și europene, pe diverse proiecte. În acest moment, unele sunt în derulare, iar pentru altele am semnat contractele de finanțare și urmea­ză demararea procesului de achiziții, în vederea începerii lucrărilor.

– Vă rog să detaliați!

– La Compania Na­țio­nală de Investiții a­vem depus un proiect pentru construirea unui dispensar medical uman nou. Dis­pen­sarul vechi a fost con­struit pentru 2000 și ceva de locui­tori, acum avem în jur de 7000 și popu­lația tot creș­te, și atunci trebuie să facem în așa fel încât să avem asis­ten­ță medi­cală la un nivel adecvat. Do­cu­mentația este finalizată, este apro­bată, urmea­ză pro­cedura de licitație.

Tot în derulare avem introducerea rețelei de ca­nalizare în două sate, Ra­co­vița și Linia, ampla­sa­te de-a lungul drumului național DN7, o lucrare foarte grea, care sper să fie finalizată până în luna Septem­brie a acestui an. Cu finanțare din Fondul de Mediu, urmează realizarea a patru stații de reîn­cărcare pentru autovehicule elec­trice, pentru că pe raza comunei avem și proprietari care dețin astfel de mașini. Se pare că acesta va fi viitorul și ne pre­gătim și din punctul acesta de vedere. Tot prin Fon­dul de Mediu vom rea­liza modernizarea și extin­de­rea sistemelor de iluminat public. Avem, desigur, iluminat public, dar costurile sunt puțin cam mari și trebuie să facem în așa fel în încât să le redu­cem. Un alt proiect vizează pro­duc­ția de energie elec­tri­că pe panouri solare pentru toa­te clădirile publice apar­ți­nând comunei Budești. Prin PNRR, la Minis­terul Mun­cii avem depus un proiect pen­tru înfiin­ța­rea unui Centru de zi, de asis­ten­ță și recupe­ra­re pen­tru per­soane vârst­ni­ce, într-o clă­­dire pe care o vom mo­der­niza. Cu ADR Sud-Vest Oltenia avem în ve­dere echi­parea unei școli noi, în­tr-unul dintre satele lo­cali­tă­ții noastre. Avem de­pu­se, prin AFIR, două pro­iecte de câte un milion de euro fie­care, pentru moder­ni­zarea unor dru­muri de in­te­res lo­cal și unul de mo­der­ni­zare pentru dru­muri agri­­cole. Pro­blema altor câ­te­va dru­muri, mai pu­țin cos­­ti­­si­toare, va fi re­zol­vată cu bani din bu­getul lo­cal, în așa fel încât, în câți­va ani de zile, niciun drum din comună să nu mai fie ne­modernizat.

– Spuneați că inves­titorii au cumpărat tere­nuri de la lo­cal­nici. În aceste con­diții, agri­cul­tura și creș­te­rea ani­ma­le­­lor mai sunt practicate în Budești și sa­te­le adia­cente?

– De creșterea ani­ma­lelor oamenii se ocupă mai puțin. O zonă activă, însă, este legumicultura, Râm­nicu-Vâlcea fiind o piață bună de desfacere pentru pro­­ducătorii noș­tri de legume și fructe. Iar pe su­pra­fețele mai mari de teren se cultivă cereale, porumb și altele.

– Cu învățământul cum stați? Râmnicu Vâl­cea e aproape, are școli foarte bune, rezistați concurenței?

– La școala din Budești, copiii beneficiază de toate dotă­rile necesare, la fel cu elevii dintr-o școa­lă de la oraș. Pro­fe­so­rii sunt, și ei, foarte buni. În plus, co­piii au și alte avantaje. La ni­ve­lul școlii din Bu­dești, funcționează un cabinet stomatolo­gic, unde toți elevii în vârstă de până în 18 ani sunt tratați gratis. Toți elevii benefici­a­ză de programul „Ma­­sa caldă”, iar la sfâr­șitul clasei a V-a, fiecare elev care a frec­­­ventat cursu­rile șco­lii, nu a avut ab­sen­țe, și nu are nota scăzută la purtare și care ră­mâne în con­ti­­nua­re să stu­dieze în Budești primește, din partea Pri­­mă­riei co­mu­nei, o bicicletă ca­dou. Iar copiii ca­re obțin rezultate bune și sunt premianți, la sfâr­șitul anului școlar sunt stimulați financiar, pri­­mesc pre­mii în bani. Valoarea lor la sfârșitul fiecărui an școlar este în jur de 30.000 lei.

„Să rămână ceva după noi”

– V-ați lăudat e­chipa din primărie, alături de care lu­crați. Prin ce se re­mar­că, în mod special?

– Suntem o mână de oameni, vreo 17, cu funcții pu­blice, dar suntem uniți în dorința de a ne dezvolta localitatea. Când am decis să candidez, scopul a fost să fac în așa fel, încât alături de colegii din primărie, să lăsăm ceva bun după ce vom pleca. Și-am reușit. Budeștiul de azi este o localitate care nu se com­pară cu ceea ce a fost până în 2004, sub nicio for­mă. Lu­crăm și cu consul­tan­ță, facem echi­pă bună și cu Con­siliul Local. Nu pot de­cât să fiu bucuros și să le mul­țumesc celor care sunt ală­turi de mine, pentru că pro­gresul se vede.

Visele nu se sfârșesc niciodată

– Drumuri la București mai faceți? Mai bateți la uși pentru aprobări?

– Mai sunt situații în care trebuie să ajungem la Bucu­rești, dar nu ca înainte. Acum sunt finanțări euro­pe­­ne, finanțări guver­na­men­­ta­le, sunt ghiduri de apli­care a finanțărilor, și da­că ești eli­gibil și te înca­drezi pe punc­ta­je, nu trebuie să te duci nicăieri să intervii. Capitala se află în priceperea ta.

– Trăgând o linie, deși ea se mută mereu, sunteți mul­țumit de ce-ați realizat până acum?

– După două mandate, mi-aș fi dorit să mă pot lăuda cu mai multe realizări, dar, din pă­ca­te, atâta s-a putut. Sigur că toți primarii își doresc să rea­li­zeze cât mai multe proiecte într-o perioa­dă scurtă. Numai că de­ru­larea și pregătirea unui proiect, avizarea și toate pro­ce­durile până încep efectiv lu­crările du­rează câteodată și doi ani, apoi mai du­rea­ză un an de zile sau chiar doi execuția efec­tivă a lucrărilor. Sunt perioade foarte lungi, dar e drept că uneori e vorba și de investiții foarte mari, de valori foarte mari. Neîmpliniri fiecare avem, nu poate nimeni să mulțu­mească pe toată lu­mea, nu există așa ceva. Dar dacă există devotament, impli­care și continui­tate în activitate, lucrurile se mișcă, și spun asta din pro­pria experiență. Până în 2004, nu am avut nici as­falt, nici apă, nici canalizare, nicio firmă, nimic. Trebuie să avem aceeași determi­na­re de a moder­niza, de a construi, de a dezvolta lo­ca­litățile pe care noi le conducem și după aceea vin și rezultatele și vin și bucuriile, pentru că așa e viața.

– Domnule primar, progres economic fără cul­tură nu prea merge. Zona județului Vâlcea este renumită prin bogăția tra­di­țiilor ei populare. Se mai păstrează ele în Budești? Ce înseamnă astăîi să fii vâlcean?

– Din păcate, apropierea de munici­piul Râmnicu-Vâlcea a făcut ca, în timp, nimic din aceste bogății de care vorbiți să nu se mai păstreze în Budești. Ele mai există, dar mai degrabă în zona de munte a județului nostru, în localități mai izolate, neatinse prea mult de influ­en­țele moderne. De păstrat, în Budești, se mai păs­trea­ză obiceiurile de iarnă, dar nici măcar atunci sau de Paști, oamenii nu mai merg în costume popu­lare la biserică. Țăranul român de azi nu mai seamănă prea mult cu cel de odinioară, cel puțin în comuna noastră, și e greu de spus dacă asta e bine sau e rău.

– Suntem în an electoral. Mai candidați?

– Da, pentru că nu sunt nici la vârsta de pen­sio­nare și nici nu mi-am terminat treaba, visele nu se sfârșesc niciodată.