Se apropie Paștile, și de pe lista de cumpărături a majorității românilor nu lipsesc băuturile alcoolice. Unii aleg vinul, alții berea sau băuturile exotice, cu nume sofisticate. Cu siguranță însă că nimeni, „de la vlădică până la opincă”, nu se dă în lături când e vorba de un pahar de țuică de prune de-a noastră, neaoașă, românească. Că-i spunem țuică, pălincă sau rachiu, după zona din care provine, ea rămâne băutura-aperitiv preferată a românilor, atât a celor din țară, cât și a celor plecați.
Doi tineri din județul Prahova, Ioana Cristina Preoteasa și Mihai Daniel Stroescu, și-au dorit să ridice țuica românească la un standard mai înalt decât cel cu care am fost obișnuiți până acum. Așa s-a născut ORIGO redi at originem, cea mai tânără afacere din domeniul distilatelor românești.
Dragoste și prune
Ioana are 26 de ani și e medic rezident la Institutul Clinic Fundeni din București. Mihai, prietenul Ioanei, e cu cinci ani mai în vârstă, și dragostea l-a făcut să se întoarcă în România după vreo 20 de ani petrecuți în Italia, timp în care s-a specializat în tehnici de proiectare în arhitectură. Deși ajunsese acolo la o oarecare stabilitate financiară, Mihai trăia un permanent sentiment că-i lipsește ceva, un sentiment de neîmplinire căruia nu-i afla pricina. Abia după ce a cunoscut-o pe Ioana a înțeles că locul lui de suflet, „acasă”, rămâne România și a decis să se întoarcă.
„Ne-am dorit foarte mult să punem cumva în valoare, să facem cunoscute cât mai multor oameni meleagurile noastre natale din satul Ștefești, județul Prahova. Zona asta e renumită pentru țuica de calitate făcută de localnici, din moși-strămoși. Așa s-a născut ORIGO redi at originem, proiectul nostru de suflet, în care ne implicăm foarte mult”, spune Ioana Preoteasa. Livezile de pruni ce împânzesc dealurile satului sunt încă rodnice, iar prunele, grase, cărnoase și dulci, numai bune de adunat toamna în vozurile uriașe, din lemn de salcâm. Tocitorile ce sparg fructele, pregătindu-le pentru a fi transformate în țuică, sunt construite, și ele, de meșteșugari pricepuți, și moștenite din generație în generație. De la îngrijirea livezilor de către bunici încă în putere, până la culesul fructelor și produsul finit, întreg procesul își are rădăcinile bine ancorate în istoria și tradiția satului.
„Întâi am cercetat puțin piața și am descoperit că sunt foarte puține branduri de distilate românești autorizate, de aceea, am decis că ar fi loc și pentru noi într-o afacere de acest gen. Ne-am dorit să creăm un brand premium, pe măsura standardelor generației noastre: modern, elegant, simplu”, precizează Ioana.
„Nu țintim către zona rurală”
– Aproape în fiecare sat din România există câte un cazan de țuică folosit de localnici. Nu a fost riscant demersul de a începe o astfel de afacere? Ce consumatori ați țintit?
– Noi ne-am dorit de la început să avem o afacere transparentă și legală, astfel încât să nu avem niciodată probleme cu autoritățile. Un an jumate a durat doar până am reușit să obținem toate autorizările necesare, am plătit toate taxele legale, tocmai pentru a nu ne expune niciunui risc. Este foarte adevărat că fiecare gospodărie deține propriul cazan și propria rețetă de țuică, pe care o comercializează pe propria răspundere, de aceea publicul nostru țintă nu a fost niciodată cel din zona rurală. Am vrut încă de la început ca produsul nostru premium să fie destinat mediului HoReCa, hoteluri, restaurante, aeroporturi, băcănii, târguri de profil. Competiția de pe piața neagră este oricum neloială, dar noi ne-am dorit altceva.
– Care este paleta voastră de produse? De unde vă procurați materia primă?
– Primul nostru produs a fost dublu distilat de prune, concentrație alcoolică 40 de grade, producție 2021, cu care am apărut pe piață în decembrie 2022. În următorul an, am reușit să producem și dublu distilat de pară, respectiv dublu distilat de prună, la o concentrație de 55 de grade. Ne dorim ca în timp să scoatem pe piață, în fiecare an, câte un nou produs, în funcție strict de calitatea și cantitatea de fructe din sezonul respectiv. Materia primă provine doar din zona noastră, a județului Prahova, cu prioritate din satul Ștefești. La nevoie, se mai întâmplă să apelăm și la fructe din comunele apropiate. În zona noastră, solul este ușor salin, ceea ce face ca fructele să fie mari și foarte gustoase. De aceea ne și dorim să păstrăm specificul zonei noastre. Toți acești factori externi ne limitează puțin producția, care e destul de mică, dar de calitate excelentă.
Cazanul premium, cheia succesului
În timp ce-mi răspunde la întrebări, Ioana toarnă în pahar țuică aurie, cu șirag de mărgele, dintr-o sticlă cu formă aparte. Mihai e ocupat cu distilarea fructelor din toamna anului trecut. „Echipa suntem doar noi doi. Ne-au susținut foarte mult și părinții, cu încurajări, dar noi doi ne-am ocupat singuri de absolut tot: de la actele necesare și designul etichetei, culesul fructelor, și până la distilarea produselor”, precizează Ioana.
– Sticla asta are o formă aparte. Are și ea o poveste?
– Fabricile de sticlă din România lucrează pe o comandă minimă de 40.000 de sticle, ceea ce noi nu ne permiteam să achiziționăm, pentru că, așa cum vă spuneam, avem o producție mică. Am căutat modele de sticle și așa am ajuns la o firmă din Germania, cu care lucrăm și acum. Eu am gândit designul sticlei, apoi au urmat eticheta și brandul.
– Ați investit bani personali sau din fonduri europene?
– Am investit exclusiv bani personali. Din păcate, nu se finanțează producția de alcool, acesta fiind un domeniu destul de delicat și dificil. Investiția totală a fost de aproximativ 50.000 de euro, deoarece noi am început exact de la zero. Aveam doar un garaj, pe care l-am transformat ulterior într-un mic laborator performant, și abia apoi am achiziționat cazanul, butoaiele, iar în cele din urmă ne-am ocupat de designul brandului și tot ce ține de marketing.
– Utilajele moderne nu impietează asupra gustului tradițional al țuicii? Nu sunt mai bune cazanele de aramă?
– Noi considerăm că tocmai utilajul modern de care dispunem este cheia succesului pentru brandul nostru. Este vorba de un cazan premium, procurat din străinătate, care face distilare dublă a materiei prime, dintr-un singur ciclu. Este un proces automatizat, controlat, temperatura este constantă, astfel încât se poate menține aroma fructului și, în același timp, putem obține o concentrație alcoolică ridicată. Se poate spune că am îmbunătățit țuica de altădată, prin eliminarea alcoolilor superiori, toxici pentru organism, și a gustului de fum, de ars, dat de lemnele folosite la focul cazanului clasic. În plus, prin metoda modernă de distilare, reușim să menținem aromele fructelor și să obținem un produs rafinat.
„E dezamăgitor că nu avem niciun fel de ajutor din partea statului român”
– Spui că producția de țuică e un domeniu delicat și dificil. Care pas a fost cel mai greu, în drumul vostru spre această afacere?
– Cea mai mare provocare a fost relația cu autoritățile, pentru că noi ne-am dorit să facem totul corect și să nu avem absolut nicio problemă în viitor. Ne-am confruntat cu nenumărate refuzuri și descurajări, dar mai ales cu birocrația din instituțiile statului. E dezamăgitor că nu avem niciun fel de ajutor din partea statului român. Micile afaceri nu sunt susținute așa cum ne-am dori, nici financiar, nici din punct de vedere al legislației.
– Ați avut momente în care să vă fi dorit să renunțați?
– Foarte multe. Norocul nostru e că întotdeauna am funcționat ca o echipă și reușim să ne recalibrăm reciproc, atunci când unul dintre noi nu mai are suficientă motivație. Și, desigur, unul dintre cele mai mare avantaje este energia specifică tinereții, care, dublată de ambiție și de dorința de inovare, ne împinge să ne ducem visul mai departe.
– E primăvară, se apropie marea sărbătoare a Paștelor. Vorbește-mi, te rog, în încheiere, despre câteva dintre bucuriile voastre de tineri antreprenori în România.
– Cea mai mare bucurie este că, prin produsul nostru, reușim cumva să ne punem amprenta în viața oamenilor: fie că le încântăm gusturile, le trezim amintiri sau le inspirăm speranță și energie. Răspunsul pozitiv din partea clientului este motorul care ne dă curaj și încredere să continuăm. Și ne-ar bucura mult să reușim să trecem la un alt nivel, să fim mult mai prezenţi în domeniul HoReCa, dar și pe piaţa de profil europeană, mai ales în magazinele româneşti care se află peste tot în Europa.
Romanian