PRIMARII NOȘTRI

• Orașul Siret e situat la doar cinci kilometri de granița cu Ucraina. Primarul orașului, Adrian Popoiu, e de profesie economist, dar a condus, pentru câțiva ani, și Spitalul de Psihiatrie Siret. Cu o doză fină de umor, domnia-sa afirmă că această experiență i-a fost de folos în cei 18 ani ca primar. Cert este că, sub conducerea lui Adrian Popoiu, orașul Siret a reușit să atragă mult peste 30 de milioane de euro, fonduri europene, asta conferindu-i statutul de lider pe orașe, pe regiunea Nord-Est a României •

„Lider pe orașe, pe regiunea Nord-Est”

– Domnule primar, e mai greu să conduci un oraș decât un spital, fie el și de psihiatrie?

– Să știți că mi-e de mare folos experiența din domeniul psihiatriei, dar cel mai greu e să dai deoparte viața personală și profesională și să te ocupi doar de administrația publică locală. E un sacrificiu pe care-l faci de bunăvoie, e multă muncă, e nevoie de competență, dar trebuie, totodată, să rămânem cu picioarele pe pământ, să fim modești, să nu părem altfel decât cei de lângă noi.

Fără o echipă alături nu poți face absolut nimic. Persoane providențiale nu există. Trebuie să ai oameni pregătiți să muncească, cot la cot cu tine, și tot așa, să se bucure de fiecare reușită, căci laudele nu se cuvin doar primarului. Oamenii aleg primarul, dar și cei de lângă el și-au dăruit din competențele lor, din timpul lor, pentru derularea și finalizarea unor proiecte complexe. Echipa e cel mai important aspect din activitatea unui primar.

– Amintiți, vă rog, câteva din proiectele de investiții realizate deja în orașul Siret!

– Suntem lider pe orașe, pe regiunea Nord-Est, la valoarea fondurilor europene atrase, aproximativ 30 milioane de euro, doar în perioada 2014-2020. Am modernizat drumurile, am înființat serviciul de transport public, avem pe traseu patru autobuze electrice. Avem două parcuri în curs de reabilitare, am construit trei blocuri cu locuințe sociale noi, am reabilitat grădinița, am construit o bibliotecă nouă, am înființat două muzee și un centru recreativ.

Prin PNRR, avem în curs de finalizare câteva proiecte: o creșă, un bloc pentru specialiști, schimbarea semaforizării în centrul orașului, dotări la școală, grădiniță și liceu, am activat programul de mobilitate urbană și am realizat PUG-ul orașului. Tot prin PNRR, am reabilitat energetic una din clădirile spitalului și trei ale Colegiului „Lațcu Vodă”. Încet, încet, încercăm să facem orașul atractiv și pentru mediul de afaceri.

– Ce îi poate atrage pe investitori în orașul Siret?

– Avem un parc industrial de peste 20 hectare, avem un centru de învățare permanentă, unde firmele care vor veni aici au condiții pentru a-și promova produsele: centru expozițional, sală de ședințe, cazare, săli pentru seminarii. Siret e principala poartă rutieră a României spre Ucraina și, fiind aproape de graniță și, din păcate, și de război, încercăm să fim pregătiți ca atunci când reconstrucția Ucrainei va începe, să putem dezvolta și stimula mediul de afaceri din oraș. Ne uităm la cei din Polonia, ei își fac temele din timp. Dacă noi nu vom fi la fel de activi, e foarte posibil ca tot ce înseamnă afaceri să se oprească în Polonia și nimeni să nu investească în România. Ar fi bine ca asta să se audă și la nivel central, astfel încât într-o perioadă viitoare, să fie pregătite și alte UAT să primească agenți economici. Mă gândesc la parcuri industriale, utilități, terenuri disponibile pentru oamenii de afaceri. Degeaba ai toate problemele de infrastructură rezolvate în localitatea ta, dacă nu ai un mediu antreprenorial, care să rezolve problema locurilor de muncă.

„Majoritatea investitorilor s-au oprit în Transilvania”

– Sunt locurile de muncă o problemă în orașul dumneavoastră?

– Din păcate, da. Mare parte din populația orașului e plecată în străinătate, cei rămași lucrează în instituțiile publice sau fac naveta la fabricile din zonă. E o problemă pe care ne dorim s-o acoperim. De aceea, am creat acest concept de parc industrial, cu utilități, cu facilități fiscale, cu centru de învățare permanentă, cu platformă de inovare, unde tinerii și studenții învață pentru o viitoare meserie, care să le asigure un confort financiar.

Am avut discuții cu mulți investitori, deocamdată se tem de apropierea de război. Majoritatea investitorilor veniți din Europa s-au oprit în Transilvania și foarte puțini au trecut Carpații, poate doar spre Iași, dar Moldova, în general, a fost ocolită. Și cei din Suceava, și cei din Botoșani se pregătesc să creeze acest gen de parcuri industriale, astfel încât, atunci când va veni pacea, agenții economici care vor să investească în această zonă a țării să vină cu încredere.

– Cum îi pregătiți pe cei tineri pentru un viitor acasă, în România, la Siret?

– Pentru noi, educația a fost întotdeauna prioritatea zero. Avem creșă nouă și spații moderne la școală, finanțate prin PNRR, o grădiniță modernizată și clădiri reabilitate la colegiu, pe fonduri europene. La fel, ateliere și laboratoare nou construite pentru partea de mecanică și textile la școala profesională, proiect care este exemplu de bune practici al Comisiei Europene.

Avem relații foarte bune cu Universitatea din Suceava, împreună cu care administrăm un parc științific și tehnologic, unde se face cercetare pentru mediul academic și antreprenorial.

„Ne bucurăm de pace, la granița cu războiul”

– Cât de mult vă afectează apropierea de războiul din Ucraina?

– E o provocare și e greu mai ales din punct de vedere emoțional. Avem în Ucraina prieteni, nu doar români, ci și ucraineni, am crescut și trăim împreună, iar dramele sunt uriașe. Ca administrație publică, avem mult de acoperit în zona de graniță, curățenie, vidanjare, iluminat, totul e în grija noastră.

Noi nu suntem foarte bogați, dar trebuie să facem treabă și pentru România, chiar dacă uneori e peste puterile noastre. Nici un mulțumesc nu avem din partea celor care ar trebui să ajute altfel orașul Siret, pentru că facem cheltuieli pentru imaginea României. Până una, alta, ne bucurăm de pace, în oglindă cu ceea ce vedem că se întâmplă dincolo de graniță, unde oamenii    trăiesc drame uriașe.

– Zonele de graniță au avut mereu o atractivitate aparte. Ce aș avea de văzut în Siret, ca turist?

– E complicat să discutăm acum de un turism activ, dar am dezvoltat multe proiecte comune cu Ucraina. Războiul ne desparte, deocamdată. Avem un proiect transfrontalier Ungaria-Slovacia-Ucraina-România, proiect prin care am promovat mai multe monumente UNESCO din cele patru țări. Pe plan local, avem lacul Siret-Rogojești, sit Natura 2000, potrivit pentru pescuit și plimbări pe canalele pline de stufăriș. Avem biserica „Sfânta Treime”, una dintre cele mai vechi biserici de piatră, datând din 1354, avem Muzeul Holocaustului și Muzeul Radioului, unic în România. Toate acestea vor fi incluse într-un circuit mai amplu, iar când se va deschide granița, zona va fi mult mai atractivă.

– Cum se vede de la dumneavoastră, din nord, situația actuală a țării?

– Domnul Ilie Bolojan a făcut o treabă extraordinară la Oradea, unele din poveștile noastre de succes au fost inspirate de acolo. Eu zic că unui prim-ministru asumat, harnic, priceput, nu prea ai ce să-i reproșezi, poate ar fi bună mai multă comunicare. Deranjezi, mai ales când vrei să tai răul de la rădăcină. De la moțiunea de cenzură au trecut trei luni și nu s-a întâmplat nimic, poate ar fi bună o înțelegere între cele patru partide pro-europene, ca țara să fie guvernată, chiar dacă pe model rotativă.

Din punct de vedere economic, nu trecem prin cele mai bune momente, trebuie să avem grijă de banul public, să facem mai mult pentru zona antreprenorială, acolo e cheia rezolvării multor probleme. Fără o economie solidă, degeaba ne dezvoltăm pe partea socială – dacă nu avem resurse financiare cu care să o susținem.

– Dar e ascultată, la nivel central, vocea primarilor?

– Nimeni nu va fi auzit de unul singur. Structurile noastre asociative ar trebui să fie mai active. Doar așa va fi ascultat glasul primarilor, cei care lucrează direct cu oamenii.