Se spune că la politică și la fotbal se pricepe tot românul. Vezi asta la un simplu tur de telecomandă al canalelor TV: fiecare post de știri, la care se trăncănește savant despre situația la zi din țară și din lume, e dublat de un post specializat în sport, unde, la fel, trei-patru analiști vorbesc cu patimă despre ultimele “faze” din fotbal. Cu politica ne-am lămurit cum stăm: duminică seara, la închiderea urnelor, marii comentatori, intens cultivați pe la televiziunile de știri, rămăseseră cu gura căscată, prinși în ofsaid, ca să folosim un limbaj fotbalistic, de rezultatele unui scrutin pe care institutele de sondare a opiniei publice nu le-au anticipat. Până să promită iarăși marea cu sarea, partidele politice ar trebui să facă o analiză a relației lor cu casele de sondaj, obișnuite să-i transforme în top-modele pe cei care le plătesc. Că păcălelile astea care dădeau PNL-ul câștigător peste PSD şi urcau Pro România la 9% nu ajută pe nimeni, ne-am convins încă o dată la aceste alegeri. Problema mai gravă e că și deciziile acestor partide – care de această dată ne afectează viața la modul cel mai direct – se iau tot pe baza “expertizei” sociologice a acestor analiști, pe care rezultatul votului îi arată așa cum sunt, de fapt: complet rupți de realitate.
Revenind la fotbal (că despre politică se vorbește, oricum, în exces în aceste zile), tot “expertiza” ne omoară. Dacă în politică măcar am scăpat, în ultimii ani, de personaje toxice prinse cu mâța-n sac, fotbalul românesc pare rupt dintr-un scenariu de dinainte de 1989. Cam de atunci nu s-au mai văzut furtuni în arbitraj atât de oribile ca în acest sezon! Totul a început la un FCSB – Dinamo, în octombrie, când, la 2-2, arbitrul a inventat un penalti pentru gazde și a eliminat vinovatul fără vină. În epoca arbitrajului asistat de computer – care n-a ajuns și la noi – și al meciurilor filmate din zeci de unghiuri, arbitrii români comit niște grosolănii strigătoare la cer. Căci episodul de la FCSB – Dinamo n-a fost unul izolat, ci se repetă, obsesiv, etapă de etapă! Sunt demiși antrenori, jucătorii își pierd locurile în echipă în urma unor rezultate influențate de la “centru”, se dau peste cap ierarhii de care depinde viața unor formații, dar arbitrii noștri rămân intangibili. O “comit” cu metodă, etapă după etapă. Dacă am face un “rezumat” cu toate greșelile din acest sezon, ar ieși un video mai lung decât un meci de fotbal! Iar amănuntul că șeful ”Comisiei Centrale a Arbitrilor” este un grec adus pe bani grei în România, Kyros Vassaras – nu face decât să dea și mai multă culoare peisajului forbalului nostru, care nu pare să fi depășit încă epoca fanariotă, unde câștiga, știm bine, cel care plătea mai mult.
Culmea-culmilor este că, în tot acest context, arbitrii români fac meciuri foarte bune când conduc competiții din cupele europene! Un dispreț mai mare față de țara pe care o reprezintă nici c-ar putea exista. Hoți de buzunare, acasă, lorzi, pe gazonul din Occident.
