Cartea din rulotă

ROMÂNI CARE AU REUȘIT

Explozia tehnologică din ultimii ani, om­ni­prezentă și agresivă, pare să ne fi în­depărtat de obiceiul binefăcător al citi­tului. Cei mai afectați sunt adolescenții și copiii, pri­vați de contactul direct cu lumea fabuloasă ce așteaptă să fie descoperită între coperțile unei cărți. Uneori, însă, puterea exemplului e uimitoare, și primului pas făcut în direcția cea bună    i se adaugă alții și alții. E gândul cu care au pornit la drum doi în­treprinzători din Alba Iulia, Liviu Ștefan și Cons­tantin Inel. Însuflețiți de pasiunea cititului, cei doi au pus, în urmă cu aproape doi ani, bazele proiectului „Cartea din rulotă”. Și au pornit la drum.

„În Spania, am învățat să-mi iubesc și mai mult țara”

Liviu Ștefan are 47 de ani, și de trei ani s-a întors acasă, după 18 ani petrecuți la muncă, în Spania. A fost un caz fericit, lucrând acolo pe baza unui contract solid, la același loc de muncă, de la început până la sfârșit. Dar confortul financiar n-a reușit niciodată să suplinească dorul de casă și visul de a se reîntoarce într-o zi, pe care l-a întreținut permanent citind cărți în limba română. „Para­doxal e că în Spania am învățat să-mi iubesc mai mult țara, am înțeles cât de bogați suntem având-o, cât e de frumoasă și ce cultură profundă avem noi, românii. Acolo sunt cu totul alte standarde, fi­nanciar vorbind e oarecum mai bine, dar n-aș fi pu­tut rămâne definitiv. Eu, ca român, n-aș fi putut renunța nicio­dată la Țară!”, afirmă Liviu Ște­fan.

S-a întors cu gândul de a accesa fonduri euro­pene, pentru a-și deschide o afacere, dar lucrurile nu s-au așezat prea iute pe drumul dorit. O vreme aproape că nu și-a găsit nici locul, nici oamenii cu care fusese prieten înainte să plece în Spania. Apoi s-a angajat la Poliția Locală a Municipiului Alba Iu­lia, un loc potrivit disciplinei și rigorilor profe­sio­nale cu care era învățat. Statornică i-a rămas, însă, pasiunea pentru citit. Așa l-a și cunoscut pe Constantin Inel, Nick, cum îi spun prietenii. Liviu se angajase ca paznic în parcul dendrologic din Alba Iulia, și stătea într-o zi pe o bancă, cu o carte în mână, când un bărbat s-a așezat pe cealaltă parte a aleii, apucându-se și el de citit. Și-au spus bună ziua și s-au împrietenit repede. Și cum Nick se ocu­pa deja de-o vreme de accesarea de fonduri euro­pene, a găsit sursă de finanțare pentru o idee pe care au gândit-o împreună: să-i reînvețe pe oa­meni să țină în mâini o carte, și mai ales, să ducă cărți acolo unde ajung mai greu. Așa s-a născut pro­iectul „Car­tea din rulotă”. Au obținut o fi­nanțare ne­rambursabilă de 98.000 de euro, fără niciun aport financiar din par­tea lor, prin POCU (Progra­mul Operațional Capital Uman). Asta a însemnat că trebuie să în­ființeze un SRL cu cinci locuri de muncă. „Ar fi bine ca românii să aibă mai multă încredere în aceste fonduri europene, să aibă curaj să le ac­ceseze, apelând la persoane com­petente, nu la es­croci, care le cer în avans sume fabuloase de bani. Nici noi n-am știut nimic la în­ceput, dar am participat la cursuri, am învățat din mers. Totul e să vrei, iar un­de nu știi, poți să te do­cumentezi și să înveți”, spune Li­viu Ște­fan. „Intenționăm să dez­voltăm această afacere, nu vrem să o închidem când se încheie perioa­da de implementare, așa cum, din păcate, au făcut foarte mulți. De la o carte se poate ajun­ge la alte și alte lucruri frumoase, pe care știm, putem și vrem să le împărtășim și altora”.

„Liniște și o carte bună”

Constantin Inel e de profesie arheolog și s-a aflat, ani buni, la conducerea unor instituții muzeale din Alba Iulia și Arad. De-o vreme, însă, activează în dome­niul privat, pe scriere de proiecte pe fonduri europene și caută gru­puri-țintă, persoane fără ocupație, sau cu o ocu­pație în care nu se mai regăsesc și-și doresc alt­ceva, sau români întorși acasă după ani de mun­că în străinătate, care vor să demareze o afacere. L-a întâlnit pe Liviu la țanc,    era exact ceea ce căuta, iar pasiunea pentru citit i-a apropiat fără prea multe tatonări.

– Pasiunea pentru lectură este de înțeles, dar de unde ideea unui proiect de cărți vândute într-o rulotă?

– Ideea unei astfel de rulote e ceva mai veche. Prin 2011, am fost în Franța, și aco­lo am cunos­cut o familie de artiști, care făceau ceva similar: aveau o rulotă plină cu cărți, cu care străbă­teau țara. Se opreau în comunități mici, izolate, le citeau copiilor, le dădeau cărți, le făceau prezentări captivante de istoria artei, cântau, îi antrenau în fel de fel de activități. Încă de-atunci mi-am do­rit să pot să fac și eu așa ceva și, ia­tă, acum s-a ivit ocazia.

– Vorbește-mi puțin despre echi­pa acestui proiect!

– Titularul proiectului și admi­nis­tratorul firmei e Liviu Ștefan, eu mă ocup de partea de educație, cul­tură și promovare. Georgeta Bor­deu e educatoare, directoare de grădiniță, o persoană foarte motivată în a le deschide copiilor apetitul pentru citit, Voi­chița Dandea e asistent so­cial, iar Irina Băcilă e sociolog, studiază im­pactul acțiu­nilor noastre asu­pra unei comunități sau unui grup căruia ne adre­săm. Nu am scos posturile la concurs. Ne-am gân­dit de ce fel de persoane aveam nevoie, apoi le-am căutat în anturajul nostru, ca să fie oameni de încredere, cu care să putem colabora. Primii care ni s-au alăturat ca voluntari au fost pro­priii noștri copii, dar așteptăm cu drag pe oricine vrea să se implice în ceea ce facem.

– Ce înseamnă, de fapt, „Cartea din rulotă”?

– Înseamnă exact ceea ce spune: o rulotă gata oricând să plece la drum, cu cinci locuri, cu baie, bucătărie, tot ce trebuie. Dar, mai ales, o rulotă dotată cu un generos spațiu de depozitare pentru cărți. Proiectul prevede că putem primi donație de carte, putem dona, împrumuta sau vinde cărți, dar nu le putem cumpăra. Ideea e să mergem în comu­nități izolate sau la târ­guri, să organizăm acti­vități interactive cu co­piii, în primul rând, pen­tru a le trezi inte­re­sul pentru citit, dar nu ne adresăm doar lor. Nu avem o activitate sta­tică, nu doar stăm pe scaune și citim. Or­ga­nizăm permanent ac­țiuni care să-i motiveze pe oameni să ne caute, să revină.

Din toamnă, avem încheiate parteneriate cu școli și intenționăm să ne înmulțim activitățile, ne-am gândit chiar să ajungem în cămine de bătrâni, să ne adresăm persoanelor vârstnice. Vrem să organizăm lansări de carte în spații inedite, să invităm actori să recite sau să citească din anumite cărți, idei noi apar mereu.

Din păcate, pandemia ne-a împiedicat să avem foarte multe activități, dar acum lucrurile au început să se miște. Se pot face foarte multe acți­uni cu bani puțini, dacă găsim oameni faini, care să ni se alăture. Sunt convins că le putem da idei și altora, oamenii pot să ne caute, să colaboreze cu noi, putem să ne implicăm, să fim parte din diverse manifestări, putem merge oriunde în țară, dar și în comunitățile de români de peste graniță.

Datorită proiectului, am cunoscut o tânără din Cahul, Republica Mol­dova, stu­dentă în Alba Iulia. Cu aju­torul ei, am stabilit deja legă­turi cu primăria Cahul, în ve­derea înfrățirii între orașele noas­tre, iar una din următoa­rele noastre acțiuni de donare de carte o vom face acolo. La fel în­cercăm să facem și pentru comuni­tatea vlahilor din Voi­vodina, dacă regulile adminis­trativ-politice ne vor permite acest lucru. Privim proiectul ca pe o dublă călătorie: una me­ta­fo­rică, în interiorul unei cărți, și una fizică, posibilă cu ajuto­rul acestui mijloc de călătorie inedit: rulota cu cărți. Fără te­le­vizor, fără tablete sau telefoa­ne, doar li­niștea și o carte bună, drept to­va­răși de drum.