RODICA CULCER despre… „Se conturează o acțiune concertată a forțelor anti-occidentale în scopul destabilizării Occidentului”

– De mai bine de o săptămână, asistăm în­gro­ziți la un nou conflict militar, după ce gruparea teroristă palestiniană Hamas a atacat Israelul. Cât de mare e, în acest moment, riscul globalizării aces­tui conflict, și în ce fel afectează tensiunile din Fâșia Gaza și Israel, zona noastră, a Uniunii Euro­pene?

– Scenariul negru al globalizării conflictului din Israel devine, pe zi ce trece, o posibilitate pe care nu o mai exclude niciun analist serios. Se conturează o acțiune concertată a forțelor anti-occidentale, Rusia, China, Iran, Siria, perversul Qatar și organi­za­țiile extremiste islamiste, al căror vârf de lance este Hamas, în scopul destabilizării Occidentului cu orice preț. Atacat atât din Sud, de Hamas, cât și din Nord, de    gherilele Hezbollah sponsorizate de Tehe­ran, Israelul nu se va putea apăra singur, ceea ce va obliga SUA, principalul aliat al Israelului, să inter­vi­nă. Masiva desfășurare de forțe militare americane în zonă are drept scop avertizarea statelor tentate de acțiuni extreme – ca Iranul și Siria, de pildă – că ar putea avea de a face cu cea mai puternică armată a lu­mii. Nu întâmplător, Vladimir Putin și Xi Jinping, susți­nători declarați ai „cauzei palestiniene” și ina­mici ai civilizației occidentale, caută să valorifice conflictul de care se pare că nu sunt străini. Putin vrea să deturneze atenția occidentalilor spre Israel, în speranța că vor lăsa Ucraina de izbeliște, iar Chi­na speră să profite de situație, pentru a ocupa Tai­wa­nul. Este tot mai limpede că totul a fost bine cal­culat: Hamas a pregătit de doi ani acest atac, știa exact care va fi reacția Israelului și a SUA, s-a coor­do­nat cu Hezbollah și speculează cinic suferințele ci­vi­lilor palestinieni din Gaza, pe care îi folosește pe post de scuturi umane, pentru a inflama lumea mu­sulmană, în scopul preluării controlului asupra palestinienilor de pe malul vestic al Iordanului, conduși de politi­ci­eni moderați, și al zădărnicirii normalizării relațiilor Isra­elului cu statele arabe. În paralel, coșmarul aten­tatelor teroriste revine într-o UE divizată și paralizată de numeroșii musulmani pe care i-a primit fără discernământ (o spune Henry Kissinger). Este, totuși, posibil ca americanii și britanicii să oprească escaladarea conflictului, dar este esențial ca întreg Occidentul să    înțeleagă cine îi amenință existența și să acționeze în consecință.   

– Polonia se îndreaptă spre o schimbare politi­că majoră, după ce partidul de guvernământ, Lege și Justiție (PiS), a obținut o victorie aparent insufi­ci­entă, pentru a forma o nouă majoritate parla­men­tară. Ce șanse are Donald Tusk, fostul preșe­din­te al Consiliului European, să conducă din nou Po­lonia, în fruntea Coaliției Civice? În ce fel ar schim­ba revenirea sa la putere, contextul politic european?

– Dacă președintele Poloniei, Andrzej Duda, aso­ciat cu PiS, se va folosi de toate posibilitățile pe care i le oferă Constituția pentru a întârzia plecarea de la putere a partidului lui Jaroslaw Kaczynski, insis­tând, de pildă, să ofere PiS prima șansă de a forma un guvern, atunci Coaliția Civică va prelua guvernarea abia în decembrie. Este foarte puțin probabil însă ca PiS să găsească un partener de guvernare, de vreme ce unicul partid dispus să i se alăture, Konfederacja, de extremă dreaptă, a obținut prea puține mandate, iar cele trei partide care formează alianța anti-PiS nu se vor lăsa atrase de eventualele oferte ale PiS, de­oa­rece știu că votul pe care l-au primit a fost de fapt un vot de protest împotriva partidului lui Kaczyn­ski, iar trădarea electoratului poate deveni sinucidere poli­ti­că. Ar putea înțelege și președintele Duda că majori­tatea populației a votat împotriva PiS, iar participarea ma­sivă la vot, de aproape 73%, cu o prezență masivă a tinerilor, obligă la schimbare, dar nu putem fi siguri. După ce va ajunge la putere, Coaliția Civică se va con­frunta însă cu o administrație și un sistem judiciar și bancar populat de oamenii PiS, ceea ce va face ori­ce reformă extrem de dificilă, mai ales că preșe­din­tele Duda poate respinge, prin veto, proiectele de legi. Experiența politică a lui Donald Tusk va fi valo­rifi­cată la maximum, dar esențial va fi ca această nouă coaliție să se mențină unită. Putem spera că așa vor face, de vreme ce miza anulării reformelor ilibe­rale ale PiS (politizarea mass media și a justiției), cu sub­minarea aferentă a statului de drept, este deblo­carea miliar­delor de euro blocate de Bruxelles, din cauza regimului iliberal de la Varșovia. În tot cazul, victoria forțelor pro-europene în Polonia lasă singure Ungaria lui Orban și Slovacia lui Fico, do­molind triumfa­lismul forțelor suveraniste din diferite țări europene. Putem privi deja cu mai mult optimism (prudent) rezultatul alegerilor europene de anul viitor.